Analiză: De la „ne trimit copiii la război” la „vom purta toți fustă”. Originea și scopul fake news-urilor în campanie.

Dezinformarea în Campaniile Electorale

Campaniile electorale din 2024 și 2025 s-au confruntat cu o proliferare a știrilor false, care au circulat intens pe platformele online. Aceste informații distorsionate continuă să se răspândească pe rețelele sociale. Printre afirmațiile ridicole se numără: „Ne vor trimite copiii la război”, „suveranitatea țării va fi cedată puterilor străine” și „vom purta fuste”. Sociologii subliniază că politicienii au cultivat frici în rândul populației, creând dușmani comuni pentru a-și mobiliza alegătorii. În plus, dezmințirile venite din partea autorităților nu mai au impact, deoarece încrederea cetățenilor în instituții a scăzut semnificativ. Algoritmii rețelelor sociale contribuie la această situație, prezentând utilizatorilor informații care corespund prejudecăților și credințelor lor.

Fake News-uri în Campanie

Una dintre cele mai periculoase teorii care circulă pe internet este afirmația că „ne vor trimite copiii la război” sau „vor să ne bage în război”. Această idee a fost generată de ajutorul pe care România îl oferă Ucrainei. În decembrie anul trecut, autoritățile au alertat opinia publică cu privire la un fake news care susținea că a fost inițiată o campanie de recrutare pentru trimiterea tinerilor sau rezerviștilor în Ucraina. De asemenea, pe internet au apărut imagini cu tancuri și vehicule blindate pe drumurile din România.

Expert Forum (EFOR), un think tank independent, a observat o creștere semnificativă a activității pe TikTok, cu peste 230 de videoclipuri și 10,5 milioane de vizualizări între 6 și 8 decembrie. Ministerul Apărării Naționale a condamnat ferm dezinformarea, explicând că imaginile difuzate făceau parte dintr-o campanie de manipulare menită să genereze panică și nesiguranță. Aceste imagini cu tehnică militară erau, de fapt, filmări de la parada de 1 Decembrie.

Fricile Generatoare de Teorii Conspirative

Legile privind doborârea dronelor au generat și ele diverse teorii și temeri, precum ideea că comanda Armatei României va fi cedată unor puteri străine, cum ar fi NATO sau Bruxelles. Conform acestor speculații, odată cu adoptarea noilor propuneri legislative, armata ar putea primi ordine să tragă în cetățenii care protestează. Recent, o înregistrare video realizată în apropierea Parcului Crângași din București a stârnit un val de dezinformare pe TikTok, fiind folosită o declarație scoasă din context, care sugera că la nivelul conducerii statului s-ar fi decis trimiterea trupelor române în Ucraina. În realitate, imaginile din videoclipurile virale prezentau corturi montate de militari pentru evenimentul Astrofest, iar Ministerul Apărării a infirmat din nou aceste speculații.

Retorica Războiului și Impactul Asupra Societății

Retorica referitoare la un război în care România ar fi implicată a fost utilizată de membri ai unor partide precum AUR, SOS sau POT. De asemenea, temerea că „ne vor obliga să purtăm fuste” persistă în rândul unei părți a societății, în special în contextul eventualei alegeri a lui Nicușor Dan la Cotroceni. Această idee a fost amplificată chiar de premierul de atunci, Marcel Ciolacu, care a declarat: „Nu vreau să devină președinte Nicușor Dan, nu vreau să fiu obligat să port fustă”, subliniind astfel sprijinul său pentru un alt candidat.

Dezinformarea privind copiii și LGBT în campania electorală

În mediul online a circulat o dezinformare legată de candidaturile lui Nicușor Dan și Elena Lasconi, care susține că aceștia ar dori să „transforme copiii în LGBT”. Această narațiune a fost amplificată în timpul campaniei din aprilie, în care au fost distribuite afișe cu Nicușor Dan, având mesajul „Votați legalizarea căsătoriei LGBT”, scopul fiind inducerea unei stări de frică printr-o abordare homofobă.

Exploatarea fricilor de către politicieni

Sociologul Gelu Duminică a explicat că temerile și preconcepțiile sunt adesea exploatate de liderii politici, care creează dușmani comuni pentru a mobiliza electoratul. „A fost o campanie bazată pe frici, cel puțin din partea unui candidat și a unor susținători. Ei au sugerat că vor veni la noi tot ceea ce am fost învățați că este rău, precum migranții și LGBT. Aceste idei au fost exploitare de liderii politici și religioși pentru a induce o stare de frică față de ceilalți”, a declarat Duminică.

Impactul educației asupra gândirii critice

Conform sociologului, lipsa gândirii critice în societatea românească este o consecință a sistemului educațional. „Societatea românească este, în esență, o peșteră platonică, în care masele sunt controlate. Sistemul educațional a promovat conformismul, iar gândirea critică, care ar putea elibera oamenii, nu a fost cultivată”, a adăugat el.

Aceste observații subliniază faptul că, în absența unor condiții favorabile, fricile sunt folosite pentru a manipula opinia publică, ceea ce poate avea consecințe grave asupra coeziunii sociale și a democrației. În final, Duminică a subliniat că liderii politici care nu pot oferi bunăstare aleg să ofere frici, utilizându-le ca instrumente în campaniile lor electorale.

Manipularea informației în campaniile recente

Gelu Duminică, sociolog, subliniază cum manipularea și dezinformarea au avut un rol esențial în campaniile recente, utilizând frica și furia pentru a controla opinia publică. „Mințile noastre sunt influențate, iar umbrele sunt prezentate ca adevăruri, totul din dorința de a influența masele”, a declarat Duminică. El observă că, în ciuda comunicatelor oficiale, mulți oameni aleg să creadă informațiile găsite pe rețelele sociale, ceea ce reflectă o profundă neîncredere în instituțiile statului.

Neîncrederea în instituții

„Din păcate, istoria noastră recentă arată că instituțiile și reprezentanții lor au mințit frecvent. Ne amintim de tragedia de la «Colectiv», când s-a spus că suntem pregătiți, sau de declarațiile optimiste în timpul pandemiei de Coronavirus. Aceste experiențe au dus la diminuarea încrederii cetățenilor în autorități. Astfel, oamenii ajung să aibă mai multă încredere în influencerii de pe platforme precum TikTok sau în vecinii lor, decât în reprezentanții aleși”, a adăugat sociologul.

Dezinformarea pe rețelele sociale

Un alt aspect crucial al acestei campanii este influența rețelelor sociale. Cristian China Birta, consultant în marketing digital, explică modul în care funcționează algoritmii acestor platforme. „Publicul este expus la informații care îi validează deja convingerile. Algoritmul are rolul de a maximiza interacțiunile, oferind informații care au cele mai mari șanse să primească reacții pozitive”, a declarat el. Aceasta înseamnă că, dacă un utilizator are preferințe pentru o echipă de fotbal, algoritmul va continua să îi ofere conținut relevant pentru acea echipă, ignorând alte opțiuni.”

Reglementarea rețelelor sociale

China Birta subliniază că rețelele sociale funcționează ca afaceri profitabile și că este dificil să obținem un conținut curat și validat. Acesta sugerează că ar fi necesare reglementări mai stricte pentru a îmbunătăți situația. „Rețelele sociale trebuie să acorde mai multă atenție conținutului pe care îl distribuie. Deși companii precum Facebook elimină anual miliarde de conturi false, acest proces nu este suficient. Investițiile în soluții de verificare și curățare a platformei sunt costisitoare și, din păcate, prioritățile financiare ale acestor companii deseori prevalează”, a concluzionat expertul. El face apel la guverne și instituții internaționale pentru a interveni și a impune măsuri care să asigure o mai bună gestionare a conținutului pe rețelele sociale.