Criza sănătății mintale a copiilor: un semnal de alarmă global
Criza sănătății mintale a copiilor a atins un nivel alarmant, agravat de expansiunea necontrolată a rețelelor sociale, conform unui raport recent al organizației pentru drepturile copiilor, KidsRights. Autorii studiului subliniază că este un semnal de alarmă care nu poate fi ignorat.
Peste 14% dintre copiii cu vârste între 10 și 19 ani la nivel global se confruntă cu probleme de sănătate mintală, iar rata medie a sinuciderilor în rândul adolescenților cu vârste între 15 și 19 ani este de 6 la 100.000, conform cercetărilor efectuate de KidsRights, în colaborare cu Universitatea Erasmus din Rotterdam.
Impactul rețelelor sociale asupra sănătății mintale
Marc Dullaert, fondatorul și președintele KidsRights, a declarat că „raportul de anul acesta este un semnal de alarmă pe care nu-l mai putem ignora”. El a subliniat că criza sănătății mintale a copiilor a ajuns la un punct critic, accentuat de utilizarea platformelor de socializare care prioritizează interacțiunea în detrimentul siguranței copiilor.
KidsRight Index, un raport anual al fundației, evaluează respectarea drepturilor copiilor în cele 194 de țări și analizează eforturile statelor de a îmbunătăți aceste drepturi. În raportul pentru 2025, KidsRights a identificat o „corelație îngrijorătoare” între deteriorarea sănătății mintale a copiilor și utilizarea compulsivă a rețelelor sociale, ceea ce are un impact negativ asupra activităților zilnice ale utilizatorilor.
Nevoia de acțiune coordonată
Conform raportului, lipsa datelor referitoare la sănătatea mintală a copiilor reprezintă o problemă majoră și indică o „necesitate urgentă” de a aborda impactul negativ al mediului digital asupra copiilor și adolescenților. Dullaert a afirmat că asistăm la eforturile guvernelor de a limita o criză digitală ce poate transforma fundamental copilăria, subliniind importanța bunăstării copiilor în detrimentul intereselor comerciale.
Riscurile regionale în Europa
Raportul evidențiază diferențe regionale semnificative, Europa fiind zona în care copiii de 13 ani se confruntă cu cel mai ridicat risc de utilizare problematică a rețelelor sociale, cu un procent de până la 13%. De asemenea, 39% dintre tinerii de 15 ani sunt permanent conectați cu prietenii prin intermediul acestor platforme.
În acest context, Grecia, susținută de Franța și Spania, a propus reglementarea utilizării platformelor online de către copii, în cadrul unei reuniuni ministeriale desfășurate la Luxemburg, ca răspuns la temerile legate de caracterul adictiv al acestora.
Acțiuni necesare și concluzii
În februarie, mini-seria „Adolescence”, difuzată de Netflix, a expus influențele toxice și misogine la care sunt supuși tinerii online, determinând guvernele britanic și francez să inițieze demersuri pentru includerea acestui program în școli. Dullaert a conchis că „Adolescence” a evidențiat preocupările globale cu privire la reprezentarea și protecția copiilor pe platformele digitale, subliniind că este nevoie de acțiune, nu doar de indignare.
