Premieră în sistemul de sănătate din România
Anul acesta, sistemul de sănătate din România se confruntă cu o situație fără precedent, într-un context marcat de măsuri severe de austeritate. Cheltuielile pentru salariile medicilor depășesc, pentru prima dată, costurile pentru servicii medicale. Concret, statul necesită 15 miliarde de lei pentru servicii și peste 16 miliarde pentru salarii. Aceasta se petrece în condițiile în care veniturile sunt calculate în funcție de numărul de paturi din spitale, iar datele oficiale arată că, în medie, ocuparea este sub 55%. Astfel, România se confruntă cu mii de paturi goale în spitale, pentru care se plătesc salarii echivalente cu cele din unitățile supraaglomerate.
Spitalul Făurei: Un exemplu de ineficiență
Am analizat situația a două spitale cu un număr redus de pacienți internați. Spitalul Făurei, situat în județul Brăila, este una dintre unitățile medicale cu cei mai puțini pacienți din țară. Anul trecut, aici au fost internați doar 1.035 de bolnavi, ceea ce înseamnă o medie de doar 2 pacienți pe zi. Comparativ, în aceeași perioadă, un spital din București are un număr de pacienți echivalent cu cel al Făurei într-o lună. Cu toate acestea, spitalul dispune de 104 angajați, dintre care 13 medicii au contract permanent, 10 vin doar pentru gărzi și 37 sunt asistente.
Salariile din acest spital sunt comparabile cu cele din spitalele supraaglomerate din Capitală, un medic specialist câștigând, în medie, 13.260 lei, iar un medic primar 15.700 lei. Viceprimarul din Făurei, Adrian Marian Gherguș, a comentat: „Nu mi se pare normal ca să dai un salariu la un nivel maxim când ai o ocupare mult mai mică.”
Probleme de funcționare și lipsa specialiștilor
Managerul spitalului, care conduce instituția de 14 ani, a refuzat să ofere declarații în fața camerei de filmat. În discuții în privat, acesta a menționat că bugetul spitalului a fost de 17,6 milioane de lei anul trecut, cu un excedent de 2,7 milioane de lei, bani disponibili în contul Trezoreriei. Totuși, 68% din buget este alocat salariilor. În timp ce salariile sunt plătite regulat, mulți pacienți sunt transferați la alte spitale, cum ar fi o pacientă care necesită un consult cardiologic, specialitate care nu este acoperită de spitalul din Făurei.
Viceprimarul a explicat: „Majoritatea cazurilor țin de urgențe. Aici există compartimentul de Urgențe, dar din lipsă de medici, acesta nu este funcțional. Medicii de familie ne asigură programul de gărzi, dar nu avem un medic specialist în urgențe.” Anul trecut, la camera de gardă, care nu dispune de un medic de urgență, au fost înregistrați 6.000 de pacienți, dintre care peste 400 au fost transferați la Spitalul Județean Brăila.
Maternitatea Bunavestire: O situație similară
Un alt exemplu de spital cu un număr redus de pacienți este Maternitatea Bunavestire din Galați. În timp ce în 2019 erau internate 1.400 de paciente, anul trecut numărul acestora a scăzut la doar 600. Reprezentanții spitalului menționează: „Avem 50 de paturi disponibile, dar, în medie, avem doar 20 de paciente internate, uneori chiar și mai puțin. Costurile pentru salarii sunt foarte mari.”
Declarații privind situația spitalelor din România
Costinela Georgescu, managerul maternității „Buna Vestir” din Galați, a subliniat că cheltuielile pentru personal reprezintă peste 80% din bugetul spitalului. Aceasta a adus în discuție problema scăderii natalității în România, care a avut un impact semnificativ asupra sistemului de sănătate. „Este relevant să ne întrebăm dacă ar trebui să menținem același număr de paturi de spital ca acum 30-40 de ani sau să reducem acest număr. Dacă rata de ocupare a paturilor scade sub 80%, utilizarea acestora devine ineficientă”, a declarat Adrian Pană, specialist în Sănătate Publică.
Reorganizarea spitalelor cu puțini pacienți
Conform datelor, în România există 105 spitale cu un grad de ocupare a paturilor sub 50%. Dintre acestea, 34 sunt spitale orășenești, 34 municipale, 14 de monospecialitate, 12 județene și 11 mari spitale din Capitală. Reorganizarea acestor unități spitalicești reprezintă singura soluție viabilă pentru a face față acestei situații. În prezent, se elaborează un plan de eficientizare a sistemului sanitar, care include măsuri precum plata serviciilor medicale la valoarea reală și utilizarea fondurilor alocate serviciilor medicale pentru acoperirea salariilor personalului.
Critici și propuneri de reformă
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a menționat că spitalele care în ultimii patru ani au avut un grad de ocupare sub 50% vor fi reevaluate, iar analiza va fi efectuată nu la nivelul unității, ci pe specialitate și pe secție. „Există secții cu o rată de ocupare de 100% și altele cu doar doi-trei pacienți pe lună”, a explicat el.
Adrian Pană a subliniat necesitatea unei schimbări profunde în legislația din domeniul sănătății, propunând ca normarea să se bazeze pe activitate și complexitate, nu pe numărul de paturi. De asemenea, este nevoie de o reformare a structurii specialităților pentru a răspunde nevoilor actuale de sănătate, nu celor din urmă cu 50 de ani.
Reducerea numărului de paturi din spitale
Statul alocă anual fonduri din buget pentru întreținerea a peste 100.000 de paturi în spitalele publice, indiferent de gradul lor de ocupare. Conform programului de guvernare, se preconizează o reducere de 20% a acestui număr, în încercarea de a eficientiza sistemul sanitar.
