Simina Tănăsescu devine prima femeie președintă a Curții Constituționale
Curtea Constituțională a României are un nou lider, după retragerea la pensie a lui Marian Enache. Conform informațiilor recente, Simina Tănăsescu a fost aleasă președinte al instituției, devenind astfel prima femeie care ocupă această funcție. Votul a avut loc duminică, la câteva ore după ce trei noi judecători au fost oficial încorporați în cadrul Curții.
Un parcurs profesional impresionant
Simina Tănăsescu a fost numită membru al Curții Constituționale de către președintele Klaus Iohannis în 2019, având un mandat de nouă ani. Potrivit informațiilor disponibile pe site-ul Curții, aceasta are o solidă pregătire academică, incluzând o licență în științe juridice obținută la Universitatea din București (1991), o diplomă de studii aprofundate în drept public de la Universitatea „AIX-Marseille III” (1991-1992), un doctorat în drept public obținut la aceeași universitate (1997), studii post-doctorale în drept constituțional la Universitatea din București (2011) și abilitarea de a conduce doctorate la Universitatea Paris I Pantheon-Sorbonne (2015).
De-a lungul carierei sale, Tănăsescu a exercitat funcții variate, inclusiv judecător la Judecătoria Sector 1 din București (1991-1993), cadru didactic asociat și profesor universitar la Facultatea de Drept a Universității din București, precum și responsabil pedagogic la Collège juridique d’études éuropéennes de Bucarest. De asemenea, a fost implicată în activități de conducere, fiind fondatoare și director al Centrului de drept constituțional și instituții politice al Universității din București.
Controversele din trecut
Simina Tănăsescu a demisionat din funcția de consilier prezidențial în 20 iunie 2018, în urma unei controverse legate de o discuție cu judecătorul Petre Lăzăroiu. Aceasta a fost acuzată că ar fi exercitat presiuni asupra lui Lăzăroiu, care a afirmat că întâlnirea lor a fost menționată în contextul unei cereri de revocare din funcție. Deși Lăzăroiu a declarat că nu s-a simțit presat, scandalul a generat discuții ample în societate.
Noua componență a Curții Constituționale
Duminică, alături de Tănăsescu, alți trei judecători – Dacian Cosmin Dragoș, Csaba Asztalos și Mihai Busuioc – au depus jurământul în fața președintelui Nicușor Dan și a liderilor celor două Camere ale Parlamentului. Conform legislației, președintele Curții este ales prin vot secret pentru o perioadă de trei ani, având nevoie de majoritatea voturilor judecătorilor, în termen de cinci zile de la vacanța funcției.
Informații despre alegerea președintelui Curții Constituționale
În cadrul procesului de alegere a președintelui Curții Constituționale, mandatul acestuia poate fi reînnoit. Fiecare grupă de judecători, numită de Camera Deputaților, de Senat și de Președintele României, are dreptul să propună o singură candidatură.
Judecătorii propuși
Judecătorii numiți de Președintele României sunt: Simina Tănăsescu, Mihaela Ciochină și Dacian Cosmin Dragoș. Din partea Camerei Deputaților, candidații sunt Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Csaba Asztalos. În ceea ce privește judecătorii numiți de Senat, aceștia sunt Cristian Deliorga, Laura Scântei și Mihai Busuioc.
Procedura de vot
Dacă în cadrul primului tur de scrutin niciunul dintre candidați nu obține majoritatea voturilor, se va organiza un al doilea tur de scrutin. Acesta va avea loc între primii doi clasați sau prin tragere la sorți, în cazul în care toți candidații au acumulat același număr de voturi.
Conducerea alegerilor
Operațiunile de alegere a președintelui sunt coordonate de judecătorul cel mai în vârstă. Este important de menționat că judecătorii Curții Constituționale trebuie să dețină o pregătire juridică superioară, să aibă o înaltă competență profesională și o vechime de cel puțin 18 ani în domeniul juridic sau în învățământul juridic superior.
Incompatibilități
Funcția de judecător al Curții Constituționale este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția celor didactice din învățământul juridic superior.
