Sentimentul de pericol în rândul românilor
Conform unui studiu realizat de INSCOP Research în perioada 20-26 iunie 2025, aproximativ două treimi din români (65,2%) au simțit în ultimele șase luni că țara se află într-o stare de pericol semnificativ. Directorul INSCOP, Remus Ștefureac, a subliniat că nu există o categorie de populație care să se simtă mai relaxată în ceea ce privește această percepție, ceea ce reflectă tensiunea existentă în societatea românească.
„După cea mai severă criză sanitară din ultimul secol și peste trei ani de conflict militar intens la granițele României, provocat de invazia Rusiei în Ucraina, anxietatea populației era deja ridicată. În acest context, sentimentul general că România este în pericol a fost accentuat de criza gravă a regimului democratic din ultimele trei decenii”, a declarat Ștefureac. Aceasta explică de ce un număr semnificativ de români percep o amenințare majoră la adresa țării lor.
Percepția asupra pericolelor
Studiul arată că 37,1% dintre români consideră că țara este în pericol în foarte mare măsură, în timp ce 28,1% simt aceasta în mare măsură. Alte 18,2% dintre respondenți au raportat că percep pericolul într-o mică măsură, iar 15,3% în foarte mică măsură sau deloc. 1,3% dintre cei chestionați nu au oferit un răspuns.
Categorii precum votanții USR, AUR, tinerii cu vârste între 18 și 29 de ani și locuitorii din București au fost cele mai afectate de sentimentul că România este în pericol. În contrast, votanții PNL și PSD, precum și persoanele din zonele urbane mici, au raportat o percepție mai scăzută a acestui pericol.
Sursele percepute ale pericolului
Un sfert dintre respondenți (14,5%) consideră că amenințările provin din afara țării, iar o proporție similară le identifică ca fiind interne. De asemenea, 35,1% dintre români cred că pericolele vin în mod egal atât din exterior, cât și din interior. Răspunsurile neclare reprezintă 1,3% din totalul participanților la sondaj.
Votanții PSD tind să perceapă pericolele ca fiind externe, în timp ce susținătorii AUR, tinerii și angajații din sectorul public consideră că amenințările provin mai mult din interiorul țării. Persoanele cu studii superioare, votanții USR și locuitorii din București și din orașe mari sunt cei care simt că pericolul provine în mod egal din ambele surse.
Metodologia cercetării
Informațiile au fost obținute prin interviuri telefonice, utilizând metoda CATI, pe un eșantion de 1.150 de persoane. Acesta este reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, având vârste de 18 ani și peste, și este stratificat pe baza categoriilor socio-demografice relevante, cum ar fi sexul, vârsta și ocupația. Eroarea maximă a sondajului este de aproximativ 3%.
Analiza datelor: Precizie și grad de încredere
Rezultatele obținute din analiza datelor indică o marjă de eroare de ± 2.9%, în condițiile unui grad de încredere stabilit la 95%. Această precizie sugerează un nivel înalt de fiabilitate în concluziile extrase din studiu.
Astfel, datele prezentate reflectă o evaluare riguroasă și bine fundamentată, esențială pentru interpretarea corectă a informațiilor colectate. Un grad de încredere de 95% oferă o bază solidă pentru luarea deciziilor informate în diverse domenii de aplicare.
Prin urmare, este important ca aceste rezultate să fie considerate în contextul lor, asigurându-se că se înțelege impactul marjei de eroare asupra concluziilor finale.
