Nicușor Dan, interviu în presa germană despre alegeri, relația cu Trump și deficit: „Am o percepție foarte geometrică a lucrurilor”

Interviu cu Președintele Nicușor Dan despre România și relațiile internaționale

Președintele Nicușor Dan a acordat un interviu cotidianului german Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), în care a discutat despre diverse subiecte relevante, inclusiv lupta împotriva corupției, anularea alegerilor de anul trecut și relațiile dintre România și SUA.

Relația România-SUA în contextul actual

În interviu, Nicușor Dan a fost întrebat despre sprijinul acordat contracandidaților săi naționaliști și eurosceptici de către figuri precum J.D. Vance, Steve Bannon și Elon Musk, precum și despre apelul de felicitare primit de la Donald Trump după victoria sa. Președintele a subliniat că, deși au existat diverse declarații din partea unor oficiali americani referitoare la anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie trecut, acestea nu reflectau poziția oficială a Casei Albe. El a adăugat că, deși unii candidați din România au pretins că beneficiază de sprijinul guvernului american, acest lucru nu a fost adevărat. Nicușor Dan a reafirmat importanța parteneriatului strategic și a cooperării militare cu Statele Unite, subliniind că acest lucru trebuie să continue.

Investiții în infrastructura de apărare

Referitor la construcția uneia dintre cele mai mari baze NATO din Europa, situată la Constanța, președintele a fost întrebat dacă îndoielile cu privire la loialitatea Statelor Unite față de alianță influențează planurile pentru această bază. Nicușor Dan a menționat că, la ultima reuniune de la Haga, statele membre NATO au decis să crească cheltuielile pentru apărare, ceea ce face puțin probabilă o retragere a Statelor Unite din alianță. El a asigurat că investițiile în baza Mihail Kogălniceanu vor continua conform planului, pentru a găzdui trupe din SUA și din alte țări partenere.

Sprijin pentru Republica Moldova

În ceea ce privește sprijinul României pentru Republica Moldova, Nicușor Dan a afirmat că țara noastră este foarte interesată de situația din Republica Moldova, unde un număr semnificativ de cetățeni dețin și cetățenia română. El a subliniat că România va continua să sprijine Republica Moldova pe multiple planuri și a menționat existența unor conexiuni între rețelele de gaze și electricitate, precum și planificarea unor proiecte de infrastructură pentru viitor.

Poziția României privind unirea cu Moldova

Întrebat despre susținerea sa pentru unirea Republicii Moldova cu România, Nicușor Dan a explicat că, deși nu este considerat un populist, a afirmat că ar sprijini unirea în anumite condiții. El a reamintit că, în 1918, România și Moldova s-au unit, iar în 2018, cu ocazia centenarului acestui eveniment, Parlamentul României a adoptat o rezoluție care stipulează că, dacă Moldova va fi pregătită pentru unire, și România va fi deschisă acestei idei. De asemenea, el a menționat că în prezent, aproximativ 35% dintre cetățenii moldoveni susțin ideea unirii.

Prioritatea reducerii deficitului bugetar

Una dintre cele mai importante obiective pentru actualul guvern este reducerea deficitului bugetar, care se ridică în prezent la 9,4%, cel mai ridicat din Uniunea Europeană. În același timp, se dorește creșterea cheltuielilor pentru apărare și combaterea populismului pro-rus și anti-european. Această situație ridică întrebarea: ați descoperit formula pentru „cvadratura cercului”?

Încrederea în autorități

Perspectivele asupra populismului sunt mai mult legate de încrederea în autorități decât de ideologii. Aceasta încredere este influențată de condițiile economice și de percepția asupra justiției sociale. În România, cetățenii se confruntă cu nedreptăți la diverse niveluri, observând corupția atât la scară mică, cât și mare, și inechități salariale pentru muncă similară. Totuși, există posibilitatea de a schimba această situație.

Potențialul economic al României

Performanța economică a României s-a dublat în ultimul deceniu, beneficiind de fonduri europene și fiind aproape de a deveni membră a OCDE până în 2026. Există un optimism crescut în privința potențialului economic al țării. În plus, se așteaptă progrese semnificative în lupta împotriva corupției, ceea ce va ajuta la restabilirea încrederii în autorități și la corectarea nedreptăților din trecut.

Îmbunătățirea încrederii în autorități

Atunci când am devenit primar al Bucureștiului în 2020, doar 30% dintre cetățeni aveau încredere în autoritățile locale. După patru ani, acest procent a crescut la 60%. Această creștere a lăsat mai puțin loc pentru populism. La alegerile de anul trecut, când am fost reales, candidații populisti au obținut doar 10% din voturi.

Lupta împotriva corupției și risipirea banilor publici

Predecesorul dumneavoastră, Klaus Iohannis, a fost acuzat de risipirea banilor publici, incluzând zboruri de lux cu avioane mari și escale nejustificate. Există planuri de a investiga comportamentul financiar al fostului președinte? Această problemă a fost deja examinată de fostul președinte interimar și actual prim-ministru, Ilie Bolojan, care a constatat că prețurile zborurilor au fost excesive în raport cu situația economică a României. Recent, am anunțat o reducere cu 20% a bugetului Administrației Prezidențiale, iar eu personal câștig acum mai puțin comparativ cu perioada în care eram primar. De exemplu, salariul meu anterior era de 21.000 lei (aproximativ 4.100 euro) pe lună, iar acum am 15.500 lei (aproximativ 3.000 euro).

Corectarea inechităților din sistemul de pensii

România a funcționat mult timp ca un „magazin cu autoservire” pentru elitele politice și administrative, care s-au beneficiat de indemnizații exorbitante, pensii speciale și sinecuri. Este posibil să corectăm această situație prin intermediul statului de drept? Este o întrebare complexă. De exemplu, legea care permite judecătorilor să se pensioneze după doar 25 de ani de activitate a fost adoptată în anii ’90 pentru a facilita înlocuirea judecătorilor din perioada comunistă. Această lege ar fi trebuit modificată ulterior, dar acest lucru nu s-a realizat niciodată.

Concluzii

Astăzi, judecătorii din România continuă să beneficieze de condiții care nu reflectă nevoile actuale ale societății. Este esențial să abordăm aceste probleme pentru a asigura un sistem just și echitabil pentru toți cetățenii.

Pensiile mai mari decât salariile: o problemă de reformă

În prezent, un număr semnificativ de persoane beneficiază de pensii mai mari decât ultimele lor salarii. Aceasta creează un stimulent economic pentru a ieși mai devreme la pensie, o situație care, deși a fost utilă în anii ’90 pentru a elimina judecătorii comuniști, generează acum retragerea prematură a unor judecători valoroși din sistemul public. Este evident că guvernul trebuie să intervină pentru a modifica această situație. Este inacceptabil ca indivizii să primească pensii superioare salariilor pe care le aveau în activitate.

Provocările reformelor în contextul actual

Se pune întrebarea cât de realiste sunt aceste reforme având în vedere că Partidul Social Democrat face parte din guvern. Acest partid a fost asociat cu un stil de guvernare cleptocratic în ultimele trei decenii. Cu toate acestea, în ultimele două luni, social-democrații s-au comportat într-un mod corect. Deși există voci individuale care emit diverse declarații în spațiul public, partidul a acționat cu responsabilitate în cadrul negocierilor de coaliție și în guvern. Aceasta este o premisă importantă pentru a depăși perioada marcată de deficite bugetare și pentru a recâștiga încrederea piețelor. Stabilitatea guvernamentală este esențială, iar acordul de coaliție între cele patru partide este echilibrat, ceea ce mă face optimist că toți partenerii vor rămâne angajați în coaliție.

Controlul politic asupra serviciilor de informații

Una dintre problemele persistente ale României este lipsa controlului politic asupra serviciilor de informații. Este de dorit ca actualul guvern să reușească să limiteze influența acestor structuri. Conform Constituției României, președintele are responsabilitatea de a propune conducătorii serviciilor de informații interne și externe. Intenționez să nominalizez două persoane care nu provin din aceste servicii sau din politică, cu speranța că lucrurile se vor îmbunătăți pe parcurs. Este o chestiune crucială, având în vedere implicarea acestor servicii în viața politică.

Implicarea serviciilor în alegerile prezidențiale din 2024

Există întrebări referitoare la implicarea serviciilor de informații în anularea alegerilor prezidențiale din 2024. Răspunsul este că aceste structuri nu s-au implicat suficient.

Vizita oficială a președintelui Nicușor Dan în Germania

Președintele Nicușor Dan efectuează, vineri, 18 iulie, o vizită oficială în Germania, la invitația omologului său, Frank-Walter Steinmeier. În cadrul acestei vizite, președintele se va întâlni și cu cancelarul Friedrich Merz, discuțiile urmând să se concentreze pe proiecte de cooperare economică și investiții în diverse sectoare, inclusiv apărare, energie, industrie auto, precum și pe coordonarea în domeniul afacerilor europene, securității și apărării.