Sesizare la Curtea Constituțională privind modificarea Legii 489/2006
Președintele Nicușor Dan a înaintat o sesizare către Curtea Constituțională referitoare la o lege care modifică și completează Legea 489/2006, ce reglementează libertatea religioasă și regimul general al cultelor. Această lege prevede sancțiuni pentru exercitarea fără drept a profesiei de preot, rabin, imam sau alte funcții clericale ori monahale, la cererea cultelor.
Textul sesizării a fost publicat pe site-ul Senatului, iar legea contestată a fost inițiată de deputatul Silviu Vexler, președintele Federației Comunităților Evreiești din România. Acesta este cunoscut și pentru inițierea unui proiect de lege dedicat combaterii antisemitismului și interzicerii organizațiilor legionare, proiect care a fost atacat, fără succes, de Nicușor Dan la CCR.
Detalii despre modificările legislative
Nicuşor Dan a explicat că, pe data de 28 iunie 2025, Parlamentul României a trimis președintelui Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 489/2006, în vederea promulgării. Actul normativ aduce două noi articole în cadrul Legii 489/2006:
- Articolul 23, alineatul (4) se modifică astfel: „(4) Exercitarea fără drept a atribuțiilor de preot, rabin, imam sau a altor funcții clericale ori monahale, asimilate cu acestea, la solicitarea cultelor, de către Secretariatul de Stat pentru Culte, constituie infracțiune și se pedepsește conform Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare.”
- Articolul 29 va include un nou alineat, alin. (11), care stipulează: „(11) Cultele au dreptul exclusiv asupra modalităților religioase de cinstire a persoanelor canonizate, beatificate, sanctificate, trecute în rândul drepților sau recunoscute ca simboluri identitare proprii.”
Argumentele sesizării
În opinia președintelui, atât modalitatea de adoptare, cât și conținutul normativ al modificării legislative contravin unor norme și principii din Constituție, inclusiv art. 1 alin. (5), art. 76 alin. (1) coroborat cu art. 73 alin. (3) lit. h), precum și art. 29 și art. 30. De asemenea, se susține că legea încalcă art. 147 alin. (4) din Constituție și art. 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, prin stabilirea conținutului constitutiv al unei infracțiuni prin acte infralegale.
Modificarea extinde sfera subiectului activ al infracțiunii, incluzând categorii precum „rabin” sau „imam”, și introduce sintagma „alte funcții clericale sau monahale, asimilate cu acestea la solicitarea cultelor de către Secretariatul de Stat pentru Culte”. Aceasta creează posibilitatea ca Secretariatul de Stat pentru Culte să definească, la cererea cultelor, alte funcții clericale sau monahale asimilate celor de preot, rabin sau imam.
Astfel, stabilirea conținutului infracțiunii de exercitare fără drept a unei profesii în domeniul libertății religioase nu ar mai fi realizată exclusiv prin lege, ci și prin acte infralegale, ceea ce contravine standardelor de calitate a legii conforme cu art. 1 alin. (5) din Constituție. Conform Art. 36 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, este esențial ca legislația să fie clară și să excludă orice ambiguitate.
Criticii privind neconstituționalitatea unei legi religioase
Președintele a exprimat îngrijorări cu privire la neîndeplinirea unui criteriu esențial de către prevederea din legea supusă controlului de constituționalitate. Nicușor Dan a subliniat, de asemenea, insuficiența enumerării funcțiilor clericale și monahale în textul legislativ. Acesta a afirmat că, în cazul în care se acceptă criticile anterioare legate de sintagma referitoare la ‘alte funcții, clericale ori monahale asimilate cu acestea la solicitarea cultelor de către Secretariatul pentru Culte’, utilizată în articolul unic punctul 1 din legea în discuție, prevederile rămân neconstituționale. Aceasta deoarece enumerarea se limitează doar la preot, rabin și imam, fără a lua în considerare și alte titulaturi specifice diverselor culte religioase recunoscute, numărându-se în total 18.
Șeful statului a explicat că alte culte religioase au titulaturi distincte, precum muftiu pentru Cultul musulman, slujitor duhovnicesc sau păstor pentru Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România și bătrân pentru Organizația Religioasă „Martorii lui Iehova”. Aceste denumiri trebuie considerate de legiuitor în contextul articolului 23 alineatul (4) din Legea nr. 489/2006, având în vedere că, așa cum a subliniat și Curtea Constituțională, valoarea socială protejată prin incriminarea exercitării fără drept a unei profesii sau activități este constantă, indiferent de denumirea acordată personalului fiecărui cult.
De asemenea, există critici legate de neconstituționalitate din perspectiva faptului că textul incriminează „exercitarea fără drept a atribuțiilor” specifice mai multor funcții clericale sau monahale, ignorând că aceste atribuții nu sunt, de cele mai multe ori, reglementate prin lege, ci prin statutele și codurile canonice ale cultelor, recunoscute prin hotărâri adoptate de Guvern la propunerea Secretariatului de Stat pentru Culte.
O altă observație importantă a președintelui se referă la încălcarea articolului 1 alineatul (5), articolului 29 și articolului 30 din Constituție, subliniind că legea conferă un drept exclusiv cultelor privind modalitățile religioase de cinstire a anumitor persoane, ceea ce contravine libertății religioase și exercițiului libertății de exprimare.
