WhatsApp interzis în Rusia, înlocuit cu aplicația Max
Aplicația de mesagerie WhatsApp, deținută de Meta, va fi interzisă în Rusia, urmând să fie înlocuită de Max, un serviciu care integrează tehnologii de supraveghere continuă. Aceasta va fi instalată pe toate dispozitivele digitale vândute în Rusia, conform unei publicații internaționale.
La o primă vedere, Max pare o aplicație inofensivă, având un logo albastru și alb care nu sugerează nimic suspect. Totuși, acest serviciu de mesagerie, aparent banal, se dovedește a fi un instrument esențial în eforturile președintelui Putin de a exercita un control strict asupra activității online a cetățenilor ruși. Aplicația, lansată în martie în fază de testare, a fost dezvoltată la solicitarea lui Putin și oferă funcții precum mesagerie online, apeluri video, plăți mobile, rețele sociale și acces la servicii guvernamentale. Max este creată de compania VK, care este controlată de Kremlin.
Instalarea obligatorie a aplicației Max
Începând cu 1 septembrie, conform unei noi legi, Max va fi preinstalată pe toate dispozitivele digitale vândute în Rusia. Criticii acestei măsuri au denumit-o un „program de spionaj”, menționând că aplicația instalează software de supraveghere pe smartphone-uri, care rămâne activ chiar și după dezinstalare. Max este considerată echivalentul rus al aplicației WeChat din China, utilizată de Beijing pentru supraveghere și cenzură online.
Conform unui canal rus de Telegram, Max va colecta date despre locația utilizatorului, apelurile efectuate, mesajele trimise prin alte aplicații de mesagerie, informații despre conturile bancare și portofelele criptografice, precum și detalii despre achizițiile efectuate și locațiile vizitate. Datele astfel colectate vor fi accesibile ușor serviciilor de securitate FSB, iar agenții Kremlinului ar putea monitoriza conversațiile online în timp real.
O analiză a impactului Max asupra societății ruse
Andrey Okun, un jurnalist rus de opoziție, a caracterizat Max ca fiind o parte esențială a planurilor Kremlinului de a construi un „gulag digital”, referindu-se la lagărele de muncă din perioada sovietică. El a declarat că acest sistem va crea un mediu în care autoritățile vor avea control total asupra activităților, gândurilor și motivelor cetățenilor.
De la preluarea puterii de către Putin acum 25 de ani, accesul la internet în Rusia a crescut semnificativ, de la aproximativ 1% la jumătate din populație. Inițial, Kremlinul a fost indiferent față de internet, iar Putin însuși s-a arătat sceptic cu privire la potențialul acestuia. Cu toate acestea, în fața protestelor anti-Putin din 2011, el a realizat că, dacă nu este controlat, internetul ar putea deveni o amenințare. În 2014, Putin a afirmat că „internetul este un proiect al CIA”, fără a oferi dovezi concrete.
Pentru a asigura succesul aplicației Max, autoritățile ruse intenționează să interzică WhatsApp, un serviciu de mesagerie american.
Cenzura online în Rusia: WhatsApp sub amenințare
WhatsApp este utilizat de aproximativ 70% din populația adultă a Rusiei. Deși Facebook și Instagram, ambele deținute de Meta, au fost interzise de către Moscova sub acuzația de „extremism” la începutul invaziei în Ucraina în 2022, Kremlinul a evitat să ia măsuri împotriva WhatsApp până când nu a avut un înlocuitor pregătit.
Acuzații de amenințare la adresa securității naționale
Săptămâna trecută, Anton Nemkin, membru al comisiei pentru tehnologia informației din parlamentul rus, a declarat că WhatsApp reprezintă o amenințare pentru securitatea națională. Surse din Kremlin au indicat pentru un site de opoziție că există o probabilitate de „99%” ca aplicația să fie adăugată pe lista software-urilor străine interzise la ordinul lui Putin.
În luna mai, un antreprenor rus a cerut lui Putin să blocheze firmele tehnologice occidentale, precum Microsoft și Zoom, care continuau să opereze în Rusia. „Blocați-le!”, a fost răspunsul liderului rus.
Escaladarea represiunii online
Represiunea disidenței online a început în Rusia după anexarea Crimeei, dar a escaladat semnificativ după invadarea Ucrainei în 2022. Aproape 4.000 de persoane au fost urmărite penal pentru postări online critice la adresa războiului în ultimii trei ani.
În iunie, o femeie rusă de 28 de ani care a ajutat mii de ucraineni să fugă din zona de conflict a fost condamnată la 22 de ani de închisoare pentru o postare pe Instagram în care solicita donații pentru Batalionul Azov din Ucraina. Nadejda Rossinskaia, cunoscută și sub numele de Nadin Geisler, a negat că ar fi scris postarea.
Legislație tot mai restrictivă
În Rusia, este deja ilegal să distribui sau să apreciezi site-uri web sau alte materiale online interzise de Kremlin. O nouă lege, aprobată recent de parlament, va face ilegal chiar și căutarea online a materialelor considerate „extremiste”, indiferent de faptul că acestea sunt distribuite sau nu.
Kremlinul a clasificat ca extremiste o gamă largă de subiecte, incluzând anchetele anticorupție ale lui Alexei Navalnîi, informațiile despre problemele LGBT și chiar o melodie punk rusă dedicată morții lui Putin. Anul trecut, Rusia a blocat 420.000 de site-uri web, iar milioane de ruși au recurs la rețele private virtuale (VPN) pentru a ocoli cenzura guvernamentală.
Impactul asupra platformelor de socializare
Deși YouTube, care a fost folosit de opoziție pentru a mobiliza sprijin, nu a fost blocat, viteza de accesare a conținutului a fost redusă semnificativ, în încercarea aparentă a Kremlinului de a descuraja utilizarea platformei. Potrivit datelor Google, YouTube a pierdut aproximativ 80% din traficul său în Rusia din decembrie.
Până în prezent, Telegram, serviciul de mesagerie fondat de Pavel Durov, este încă autorizat să funcționeze. Durov a negat acuzațiile conform cărora compania sa ar colabora cu serviciile de securitate ale Kremlinului.
Concluzie
În concluzie, bilanțul Moscovei în materie de cenzură online rămâne problematic, cu o tentativă anterioară de a bloca Telegram care a eșuat. Situația continuă să evolueze, iar utilizatorii din Rusia trebuie să navigheze într-un peisaj digital tot mai restrictiv.
Reînnoirea eforturilor Moscovei în domeniul internetului
Mikhail Klimarev, liderul Societății pentru Protecția Internetului din Rusia, a declarat recent că se așteaptă ca Moscova să intensifice eforturile sale în acest domeniu până la finalul anului. El a subliniat că noua strategie a statului vizează eliminarea concurenței, afirmând: „Noua politică a statului este de a zdrobi concurența”.
Contextul actual și reacțiile publice
Aceste declarații vin într-un moment de tensiune, când publicul a reacționat vehement la diverse acțiuni guvernamentale, culminând cu anularea unui concert susținut de un dirijor rus apropiat de Putin, eveniment ce a avut loc în Italia. Această revoltă a subliniat nemulțumirile și a generat o dezbatere intensă în societate.
