Comisia Europeană va simplifica jaloanele și țintele PNRR
În luna septembrie, Comisia Europeană va propune o simplificare a jaloanelor și țintelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), conform declarațiilor lui Dragoș Pîslaru, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. Acesta a menționat că va fi depusă cererea de plată numărul 4, iar fondurile ar urma să fie primite în decembrie 2023.
Proiecte și predictibilitate
„Renegocierea a fost complexă, însă aspectul esențial este implementarea. Săptămâna viitoare, vom prezenta un memorandum în care vom detalia toate aceste proiecte, cu scopul de a crea predictibilitate. În paralel, lucrăm împreună cu Comisia Europeană pe parcursul lunii august pentru a pregăti întreaga documentație necesară aprobării”, a declarat Pîslaru. El a subliniat că, în luna septembrie, Comisia ar trebui să propună o soluție ce va conduce la simplificarea semnificativă a jaloanelor și țintelor.
Aprobarea de către ECOFIN
„Acesta este un angajament pe care l-am obținut în urma negocierilor, iar Comisia și-a asumat acest lucru, ceea ce înseamnă că, la sfârșitul lunii septembrie, ne așteptăm la aprobarea din partea Comisiei. Apoi, vom participa la reuniunea ECOFIN din 20 octombrie pentru a obține aprobarea Consiliului pentru planul revizuit”, a explicat ministrul la finalul ședinței de joi a Guvernului.
Cererea de plată numărul 4 și fondurile disponibile
După ce Consiliul Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN) va valida versiunea revizuită a PNRR, cererea de plată numărul 4 va fi depusă, iar fondurile vor fi disponibile în luna decembrie. “Lucrăm în paralel la cererea de plată 4. Odată ce avem varianta revizuită a PNRR, putem înregistra cererea de plată 4, iar planul convenit cu Comisia Europeană preconizează încasarea acesteia în luna decembrie, oferindu-ne astfel un plus de resurse pentru a gestiona deficitul”, a explicat Dragoș Pîslaru.
Componenta nerambursabilă a PNRR
Ministrul a subliniat că România nu va pierde „niciun euro” din componenta nerambursabilă a fondurilor PNRR, care se ridică la 13,57 miliarde de euro, la care se adaugă o componentă de împrumut de 8,01 miliarde euro. Pîslaru a subliniat însă că România se confruntă cu dificultăți în a-și asuma împrumuturi suplimentare în contextul deficitului bugetar actual.
Limitarea împrumuturilor
„Există o reducere a componentei de împrumut pe care România consideră că o poate gestiona în acest moment, limitându-se la 8 miliarde, de la un plafon inițial de 15 miliarde. Aceasta reprezintă capacitatea actuală de împrumut a României, având în vedere spațiul fiscal disponibil”, a concluzionat Dragoș Pîslaru.
