Critica judecătoarei Sorina Marinaș asupra comunicării CSM
Sorina Marinaș, judecătoare la Curtea de Apel Craiova, a exprimat nemulțumiri față de modul în care Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) gestionează comunicarea publică în contextul conflictului dintre magistrați și Guvern privind pensionarea acestora. Judecătoarea a subliniat mai multe probleme existente în sistem, inclusiv promovările, hotărârile neredactate pe parcursul anilor, termenele lungi în dosare și consecințele prescripției, pe care consideră că CSM ar trebui să le recunoască.
„Cred că modalitatea de comunicare publică a CSM, fie ca instituție, fie prin declarații individuale ale membrilor, este profund eronată și nu va aduce niciun rezultat benefic. Comunicatele sterile sau declarațiile individuale publice, în contextul tensionat actual, generează efecte contrare”, a declarat judecătoarea Marinaș, printr-o postare pe rețelele sociale.
Responsabilitatea magistraților și critica privilegiilor
Judecătoarea a mai subliniat că magistrații trebuie să își justifice privilegiile și ceea ce consideră că merită. „Dacă ne comportăm cu dispreț față de populație și Guvern, afirmând că ni se cuvine totul fără a exista modificări, iar comunicarea cu prim-ministrul este evitată sub diverse pretexte, vom primi reacții pe măsură, inclusiv o profundă ură profesională”, a adăugat ea.
Marinaș a insistat asupra necesității ca magistrații să se comporte exemplar pentru a fi respectați ca putere în stat. „Recunosc că și eu sunt împotriva ideii de pensionare la 65 de ani în ritmul actual, dar întrebarea este ce am făcut noi, atât individual, cât și ca sistem, pentru a ieși din acest haos?”, a afirmat judecătoarea.
Problemele sistemice ale justiției
Judecătoarea a enumerat o serie de „probleme sistemice” pe care magistrații ar trebui să le recunoască, inclusiv:
- Organizare și statut: „Promovarea a devenit o glumă. Ce înseamnă evaluarea hotărârilor fără un examen efectiv? Cum se desfășoară interviurile la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție?”
- Detașări și transferuri: „Ce înseamnă delegările și detașările cunoscute doar de unii, prelungite ani la rând? De ce unii au transferuri respinse timp de ani, în timp ce alții le obțin dintr-o dată?”
- Hotărâri nemotivate: „Cum justificăm faptul că avem hotărâri nemotivate timp de ani? Nu mai putem invoca supraaglomerarea, deoarece nu există justificări pentru 1-2 ani de amânare a pronunțării.”
- Termene lungi: „De ce oferim termene de 4-6 luni pentru dosare care nu impun? Acest lucru este inacceptabil pentru cazuri simple, cum ar fi conducerea fără permis sau incidentele violente, iar pronunțările sunt amânate repetat.”
- Respectarea legislației europene: „Ne folosim de drepturile recunoscute la nivel european pentru profesii similare, dar atunci când trebuie să respectăm Uniunea Europeană și, în special, CJUE, ignorăm aceste cerințe.”
Acestea sunt doar câteva dintre provocările cu care se confruntă sistemul judiciar, iar judecătoarea Marinaș îndeamnă colegii să discute deschis despre ele.
Provocările sistemului judiciar în gestionarea infractorilor
În ultima vreme, a devenit o temă recurentă în discuțiile publice critica adusă autorităților pentru modul în care gestionează cazurile infracționalității. Mulți cetățeni își exprimă nemulțumirea față de percepția că infractorii sunt tratați cu prea multă indulgență, ceea ce a dus la o amplificare a sentimentului de insecuritate în comunități.
Percepția publicului și responsabilitatea autorităților
Aceste reproșuri vin adesea sub forma unor comentarii colocviale, cum ar fi expresia că „am făcut scăpați infractorii”. Această situație reflectă o frustrare generală față de sistemul judiciar și de modul în care acesta pare să funcționeze în anumite cazuri. Este esențial ca autoritățile să comunice mai eficient măsurile luate pentru a asigura justiția și siguranța publicului.
Nevoia de reformă în sistemul judiciar
Discuțiile despre eficiența sistemului de justiție subliniază necesitatea unor reforme care să îmbunătățească modul în care sunt gestionate infracțiunile. Este important ca cei responsabili să analizeze critic aceste aspecte și să caute soluții durabile care să răspundă nevoilor comunității și să restabilească încrederea cetățenilor în justiție.
