Înmormântarea lui Ion Iliescu cu onoruri militare
Fostul președinte al României, Ion Iliescu, a fost înmormântat joi, beneficiind de onoruri militare. Ceremonia funerară a avut loc la Cimitirul Militar Ghencea III, unde sicriul său a fost scos din mașina mortuară și a fost plasat pe un afet de tun. Această tradiție a fost folosită și cu ocazia funeraliilor de stat din 2017, când a avut loc despărțirea de Regele Mihai I, care a fost, de asemenea, transportat pe un afet de tun.
Conform legii 215/2016, foștii șefi de stat beneficiază automat de funeralii de stat, ce includ onoruri militare. Tradiția transportării sicriului pe un afet de tun își are originea în Casa Regală Britanică, unde a fost instituită în 1901, în cadrul funeraliilor Reginei Victoria. Această practică a fost ulterior adoptată și de alte națiuni, inclusiv România.
Istoricul protocolului militar britanic
La mijlocul anilor 1800, în timpul domniei Reginei Victoria, au fost stabilite noi reglementări de protocol pentru militari în relația cu Casa Regală britanică. Așa-numitele „Queen’s Regulations”, care devin „King’s Regulations” atunci când monarhul este bărbat, au inclus un amendament ce permitea transportarea sicriului suveranului pe un afet de tun tras de cai, în cazul în care distanța până la locul de înmormântare depășea o milă (1,6 kilometri). De asemenea, afectul de tun a devenit un simbol al funeraliilor de stat sau cu onoruri militare.
Primele funeralii naționale din România monarhistă
În România monarhistă, prima ceremonie funerară de acest tip a avut loc în 1914, la înmormântarea regelui Carol I. Sicriul acestuia a fost transportat pe un afet de tun. La moartea Regelui, pe 11 octombrie 1914, funeraliile naționale au fost organizate cu un deosebit fast și un protocol strict. Corpul neînsuflețit a fost adus de la Sinaia cu trenul, fiind depus la Palatul Regal, în Sala Tronului, pentru câteva zile. Plecarea din Sinaia, sosirea și plecarea din București, precum și înmormântarea au fost marcate prin 101 salve de tun și bătăile clopotelor din toate bisericile din țară.
Serviciul religios a constat în mai multe momente importante: prohod și priveghi la Mănăstirea Sinaia, slujbă catolică oficiată în Sala Tronului de către arhiepiscopul catolic din București, slujbă ortodoxă la închiderea sicriului, și slujbă de îngropăciune la mănăstirea Curții de Argeș, oficiată de Mitropolit. Cortegiul funerar a urmat sicriul regelui, înfășurat în drapelul României și transportat pe un afet de tun, iar calul suveranului a fost lăsat să meargă liber în spatele sicriului.
Funeraliile Regelui Ferdinand și ale Reginei Maria
Următoarele funeralii naționale au fost cele ale Regelui Ferdinand, ce au avut loc pe 24 iulie 1927, respectând același ritual ca în cazul Regelui Carol I. Sicriul regelui a fost acoperit cu steagul tricolor, pe care se afla coroana din oțel de la Plevna. De asemenea, pe 24 iulie 1938, au avut loc funeraliile naționale ale Reginei Maria, care au avut și ele caracter militar, sicriul fiind așezat pe un afet de tun.
Contextul istoric al înmormântării lui Gheorghe Gheorghiu-Dej
Pe 30 decembrie 1947, după abdicarea Regelui Mihai I și instaurarea regimului comunist în România, a avut loc prima înmormântare a unui lider de stat în noul context politic. Aceasta a fost ceremonia de înmormântare a fostului lider comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej.
Tradiții și simbolism în ceremonie
În cadrul ceremoniei, organizatorii s-au inspirat din funeraliile dictatorului sovietic Iosif Stalin, integrând elemente specifice acestora. Un aspect remarcabil al înmormântării a fost păstrarea tradiției de a transporta sicriul pe un afet de tun, un obicei care continuă să fie utilizat și în prezent.
Leave a Reply