Propuneri pentru Îmbunătățirea Reprezentării Diplomatice a României
Un grup format din peste 20 de asociații ale societății civile, active în domeniile drepturilor omului și serviciilor sociale, a trimis vineri o scrisoare președintelui Nicușor Dan și ministrului Afacerilor Externe, Oana Țoiu. În document, se propune deschiderea de noi ambasade în Nepal, Bangladesh și Sri Lanka, sprijinirea firmelor de recrutare a forței de muncă și întărirea cadrului de politici pentru protejarea drepturilor muncitorilor imigranți.
Organizațiile semnatare subliniază că România se confruntă de câțiva ani cu un deficit de forță de muncă, în special în sectoare precum producția, construcțiile, comerțul, HoReCa și serviciile administrative. În acest context, țara noastră a crescut semnificativ numărul de vize de imigrare pentru muncă acordate cetățenilor din țări terțe. Contingentul anual de avize pentru lucrători străini a crescut de cinci ori din 2021 până în prezent, ajungând la 100.000 în ultimii doi ani, în urma cererilor din partea angajatorilor români.
Nevoia de Relații Diplomatice Eficiente
Scrisoarea menționează că, în ciuda acestei cereri crescute de muncă, România nu a dezvoltat relații diplomatice și consulare adecvate cu principalele țări sursă de forță de muncă, inclusiv prin numirea de atașați pentru muncă. Această situație limitează capacitatea autorităților de a sprijini muncitorii imigranți.
În analiza situației din 2025, primele țări din care provin muncitorii autorizați sunt Nepal, Sri Lanka, India, Bangladesh și Turcia, excluzând Republica Moldova, care are o situație aparte.
Starea Relațiilor Diplomatice cu Țările Sursa
Nepal
Reprezentarea diplomatică a României în Nepal este gestionată de Ambasada României în India. Există un Consulat Onorific la Kathmandu pentru asistență consulară limitată. În 2023, România și Nepal au semnat un acord bilateral care include aspecte legate de muncă, dar deschiderea unei reprezentanțe diplomatice în Nepal nu a fost realizată până în prezent.
Sri Lanka
România dispune de o ambasadă în Sri Lanka, dar nu a fost numit un ambasador, ci doar un reprezentant de afaceri. Echipa ambasadei este formată din doar două persoane și nu oferă sprijin în domeniul forței de muncă. De asemenea, există un acord economic bilateral, însă acesta este în curs de revizuire și nu include prevederi legate de forța de muncă.
India
Ambasada României în India, care include o secție consulară și cinci consulate onorifice, are o echipă extinsă, dar nu oferă sprijin în domeniul forței de muncă. Chiar dacă există acorduri economice bilaterale, acestea nu cuprind aspecte legate de muncă.
Bangladesh
Reprezentarea României în Bangladesh este asigurată de Ambasada din India, având și un Consulat Onorific la Dhaka pentru asistență consulară limitată. Nu sunt în vigoare acorduri bilaterale relevante în domeniul forței de muncă.
Turcia
România are o ambasadă bine echipată în Turcia, inclusiv o secție consulară și două consulate. Ambasada dispune de un reprezentant de afaceri și România și Turcia au semnat numeroase acorduri de cooperare în diverse domenii, dar detaliile legate de forța de muncă necesită o atenție sporită.
În atenția prezenței diplomatice a României în țările sursă de forță de muncă
Conform unei scrisori recente, România se confruntă cu o prezență limitată și insuficientă în diverse țări care reprezintă surse importante de forță de muncă, printre care se numără Etiopia, Filipine, Egipt, Maroc și Tunisia. Este important de menționat că, în general, există o simetrie în reprezentarea diplomatică, ceea ce înseamnă că aceste țări nu au, de asemenea, o prezență diplomatică în România.
Scrisoarea subliniază că România este insuficient reprezentată în principalele țări sursă de forță de muncă, în special în zona subcontinentului indian, care contribuie cu aproape 80% din muncitorii imigranți din țări terțe. Această situație se reflectă și în alte țări din Asia de Sud-Est. Absența unei reprezentări adecvate are consecințe negative semnificative pe mai multe paliere: riscuri legate de securitate, infracționalitate și trafic de persoane; nerespectarea drepturilor fundamentale ale imigranților; și costuri mari pentru mediul de afaceri din România, conform semnatarilor documentului.
Impactul deficitului de forță de muncă
Reprezentanții societății civile avertizează că aceste probleme vor deveni mai acute în anii următori, având în vedere previziunile economice care indică o creștere a deficitului de forță de muncă. În acest context, România poate utiliza instrumentele diplomatice pentru a aborda proactiv aceste provocări. Este menționat faptul că țara poate învăța din experiențele altor state membre UE, inclusiv din acordurile anterioare de muncă încheiate cu țările din care provin imigranți.
Propuneri pentru îmbunătățirea reprezentării diplomatice
Scrisoarea solicită o analiză urgentă a necesității de a întări prezența diplomatică a României în țările sursă de forță de muncă. Printre propunerile făcute se numără:
- Deschiderea de noi ambasade în țări precum Nepal, Bangladesh și Sri Lanka, având atribuții specifice în domeniul forței de muncă;
- Inițierea consultărilor cu alte state membre UE pentru a identifica cele mai eficiente forme de reprezentare comună;
- Desemnarea unor atașați pe probleme de forță de muncă și sociale în ambasadele existente și cele noi, pentru a facilita recrutarea corectă a persoanelor care doresc să muncească în România;
- Demararea negocierilor pentru încheierea unor acorduri bilaterale cu țările sursă de forță de muncă;
- Implicarea activă a instituțiilor din domeniul muncii pentru susținerea firmelor de recrutare;
- Stabilirea unui dialog structurat și permanent cu sindicatele, patronatele și organizațiile pentru drepturile omului, pentru întărirea cadrului legislativ și politic în vederea protejării drepturilor fundamentale ale muncitorilor imigranți.
Printre semnatarii scrisorii se numără organizații precum Asociația ActiveWatch, Asociația Respiro Human Rights Research Centre, Centrul de Resurse Juridice, și multe altele, care militează pentru o abordare mai eficientă și umană a problemelor legate de forța de muncă imigrantă în România.
