Cardinalul Lucian Mureșan a trecut la cele veșnice
Cardinalul Lucian Mureșan, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, și Mitropolit al Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș, a decedat pe 25 septembrie, la vârsta de 94 de ani, conform unui comunicat al Arhiepiscopiei de Alba Iulia și Făgăraș.
Mesajul Președintelui Nicușor Dan
Președintele Nicușor Dan a transmis, într-un mesaj, că a primit vestea morții Cardinalului Mureșan „cu profundă tristețe”. Acesta a oferit condoleanțe „tuturor credincioșilor aflați sub păstorirea Preafericirii Sale” și a subliniat că amintirea sa rămâne „strâns legată de istoria tumultoasă a Bisericii pe care a păstorit-o ani îndelungați, cu înțelepciune, echilibru și o deschidere generoasă față de dialogul dintre confesiuni și religii, dintre Biserică și societate”.
Anunțul Arhiepiscopiei
„Cu regret și durere în suflet, dar întăriți de speranța în mila și mângâierea ce vin de la Dumnezeu, anunțăm că Preafericitul Părinte Lucian Cardinal Mureșan a trecut la Domnul. Toți cei care l-au cunoscut, episcopi, preoți, persoane consacrate și credincioși, înalță rugăciuni pentru odihna sufletului său, având credință în Mântuitorul nostru Isus Cristos, Cel Înviat a treia zi”, a declarat Arhiepiscopia de Alba Iulia și Făgăraș.
Detalii despre funeralii
Informațiile referitoare la funeraliile Cardinalului Lucian Mureșan vor fi comunicate în curând.
Cariera și contribuția sa
Preafericitul Lucian Mureșan a fost numit cardinal de Papa Benedict al XVI-lea în februarie 2012, fiind singurul cardinal român în viață. A locuit retras în Palatul mitropolitan din Blaj și a fost primit cu multă afecțiune de Papa Francisc în timpul vizitei acestuia în iunie 2019, pe Câmpia Libertății de la Blaj.
Cardinalul s-a născut pe 23 mai 1931 în comuna Firiza, acum parte a municipiului Baia Mare, fiind al zecelea din cei doisprezece copii ai familiei Mureșan. A urmat școala primară în localitatea natală, iar ulterior a continuat studiile gimnaziale și a absolvit o școală profesională de prelucrarea lemnului.
Între 1951 și 1954, a efectuat serviciul militar obligatoriu la școala de ofițeri de aviație din Turnișor, Sibiu. După absolvire, a fost mutat la Craiova, dar regimul comunist l-a considerat indezirabil din cauza credinței sale, mutându-l de la aviație la un detașament de muncă. În 1954, a fost lăsat liber.
Visul său de a deveni preot greco-catolic a fost îngreunat de interzicerea Bisericii Române Unite în 1948. În așteptarea unei oportunități de a studia teologia, Lucian Mureșan a lucrat în diverse domenii economice.
La sugestia episcopului Iuliu Hossu, în 1955, episcopul romano-catolic Áron Márton a primit cinci tineri greco-catolici, inclusiv pe Lucian Mureșan, în urma întoarcerii acestuia din detenție.
Istoricul lui Lucian Mureșan
Lucian Mureșan a avut un parcurs profesional și spiritual complex, marcat de provocări în perioada comunistă. În anul universitar 1958/59, el și alți colegi de la Institutul Teologic Romano-Catolic din Alba Iulia au fost vizați de intervenția Departamentului Cultelor. Deși Episcopul Márton a refuzat să îi exmatriculeze, autoritățile comuniste au exercitat presiuni, determinându-i pe studenți să părăsească instituția de învățământ.
Acest incident a marcat începutul urmăririi lui Lucian Mureșan de către Securitate. Timp de un an, el a fost lipsit de un loc de muncă, inclusiv fiind refuzat la angajare în minerit. În cele din urmă, a reușit să obțină un post de muncitor necalificat la o carieră de piatră, iar ulterior a lucrat la Direcția Județeană de Drumuri și Poduri Maramureș.
Continuarea studiilor teologice
În ciuda dificultăților, Mureșan a continuat să aspire la hirotonire, continuându-și studiile teologice în clandestinitate. A susținut examenele cu profesori care erau încă liberi, obținând licența în condiții dificile. După finalizarea studiilor, a așteptat momentul potrivit pentru a fi hirotonit preot.
Hirotonirea și activitatea pastorală
Momentul mult așteptat a avut loc pe 19 decembrie 1964, odată cu eliberarea episcopilor greco-catolici din închisoare. Episcopul auxiliar Ioan Dragomir, recent eliberat, l-a hirotonit pe Lucian Mureșan în subsolul unei clădiri din Cluj. După hirotonire, el a continuat să lucreze ca tehnician normator la Direcția Județeană de Drumuri și Poduri Maramureș, unde s-a pensionat în iunie 1990.
După hirotonire, a început pastorația clandestină, concentrându-se în special pe tineret și pe pregătirea celor care doreau să devină preoți. După decesul episcopului Ioan Dragomir în 25 aprilie 1985, Mureșan a preluat conducerea Episcopiei de Maramureș, fiind numit oficial în această funcție de mitropolitul Alexandru Todea în august 1986.
Episcop și arhiepiscop
După Revoluție și relegalizarea Bisericii Române Unite, pe 3 martie 1990, Papa Ioan Paul al II-lea l-a numit episcop al Episcopiei de Maramureș. Lucian Mureșan a fost consacrat episcop pe 27 mai 1990, în cadrul unei liturghii arhierești desfășurate în aer liber la Baia Mare, ceremonia având loc sub coordonarea mitropolitului Alexandru Todea.
În 1994, după retragerea cardinalului Alexandru Todea, Mureșan a fost numit arhiepiscop mitropolit al Arhiepiscopiei de Făgăraș și Alba Iulia, fiind instalat oficial în Catedrala din Blaj pe 27 august 1994. Pe 16 decembrie 2005, Biserica Română Unită a fost ridicată la rangul de biserică arhiepiscopală majoră de către Papa Benedict al XVI-lea, conferindu-i autonomie și drepturi similare celor ale patriarhiilor catolice orientale. Arhiepiscopul Lucian Mureșan se numără printre cei patru arhiepiscopi majori ai acestei biserici.
Cardinalul Lucian Mureșan: O viață dedicată credinței și Bisericii
Cardinalul Lucian Mureșan, o figură emblematică a Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, a fost un lider deosebit care a lăsat o amprentă profundă asupra comunității religioase din România. Membru al Dicasteriului pentru Bisericile Orientale din 2012, el a fost ridicat la demnitatea de cardinal de papa Benedict al XVI-lea pe 18 februarie 2012, primind Biserica Sf. Atanasie cel Mare ca biserică titulară la Roma.
În anul 2000, a fost onorat cu Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Mare Cruce, iar în 2015, președintele Klaus Iohannis i-a înmânat, într-un cadru privat la Blaj, Ordinul Național „Steaua României” în grad de Ofițer.
Mesaj de condoleanțe din partea președintelui Nicușor Dan
Într-un mesaj de condoleanțe adresat comunității greco-catolice, președintele Nicușor Dan a exprimat durerea și tristețea provocate de pierderea cardinalului Mureșan. El a subliniat legătura strânsă dintre amintirea acestuia și istoria Bisericii Române Unite, evidențiind înțelepciunea și echilibrul cu care a păstorit comunitatea. Cardinalul Mureșan a fost recunoscut pentru deschiderea sa către dialogul interconfesional și interreligios, precum și pentru compasiunea de care a dat dovadă față de cei pe care i-a călăuzit în credință.
Președintele a subliniat că, în vremuri de persecuție, cardinalul Mureșan a fost o voce curajoasă care a contribuit la reconstrucția spirituală și instituțională a Bisericii Greco-Catolice. De asemenea, el a menționat importanța rolului acestei Biserici în afirmarea identității naționale a românilor, în special în contextul Marii Uniri din 1918.
Reflecții asupra moștenirii lui Lucian Mureșan
Nicușor Dan a amintit și de provocările întâmpinate de Biserică în perioada comunistă, când a fost supusă persecuțiilor și desființării. După redobândirea legitimității în decembrie 1989, cardinalul Mureșan și-a dedicat eforturile întăririi dialogului religios și cooperării cu instituțiile statului, având ca scop vindecarea rănilor trecutului și promovarea libertății și maturității democratice în România.
Președintele a încheiat mesajul său exprimând speranța că moartea cardinalului Mureșan va fi o oportunitate de reflecție asupra rolului constructiv și reconciliator al Bisericii în societate. El a invocat, de asemenea, odihna veșnică pentru cardinalul Lucian Mureșan, subliniind importanța moștenirii sale spirituale în conștiința poporului român.
Viața lui Lucian Mureșan: Un drum al credinței
Ilie Bolojan a exprimat, de asemenea, tristețea sa în urma dispariției cardinalului Mureșan, subliniind că viața acestuia a fost marcată de luptă și credință. Cardinalul a trecut prin persecuții, muncă forțată și ani de pastorație în clandestinitate, dedicându-se cu tărie credinței sale și comunității pe care a condus-o.
Decesul unui simbol al Bisericii Greco-Catolice
Premierul a anunțat pe rețelele sociale despre trecerea în neființă a unei personalități marcante, care a avut un rol important în istoria recentă a Bisericii Greco-Catolice din România. Acesta a devenit episcop, cardinal și a avut onoarea de a-l primi pe Papa Francisc la Blaj, într-un moment cu semnificație profundă pentru țară.
În mesajul său, premierul a subliniat curajul și statornicia acestuia, evidențiind totodată importanța sa ca simbol al rezistenței Bisericii Greco-Catolice, precum și contribuția sa la renașterea acesteia după anul 1990. De asemenea, a transmis condoleanțe comunității greco-catolice și tuturor celor care l-au prețuit, încheind cu o rugăciune pentru odihna sufletului său.
Leave a Reply