Guvernul și AEP, date în judecată pentru nerespectarea termenului de organizare a alegerilor
Guvernul și Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) au fost acționate în instanță pentru neorganizarea, în termenul legal de 90 de zile, a alegerilor pentru funcția de primar general al Capitalei, rămasă vacantă după alegerea lui Nicușor Dan ca președinte al României. Premierul Ilie Bolojan a declarat, joi seară, că, dacă săptămâna viitoare nu se adoptă o hotărâre de Guvern, alegerile la București nu vor putea fi organizate în acest an, iar Coaliția nu ajunge la un consens pe această temă.
Reclamația depusă la Curtea de Apel București
Reclamantii, Alexandru Pânișoară, Florin Alexandru Dumitrescu, Dan Podaru și Asociația Dreptul Urbanismului, solicită instanței să oblige Guvernul să emită imediat hotărârea pentru organizarea alegerilor pentru Primăria Capitalei. Aceștia susțin că „mandatul interimar al viceprimarului a depășit termenul legal, transformându-se într-o stare de fapt lipsită de legitimitate democratică”. Reclamanții acuză o „tăcere administrativă care suspendă, în mod abuziv, exercițiul unuia dintre cele mai sacre drepturi: acela de a alege și de a fi ales”.
Contextul și implicațiile legale
Alexandru Pânișoară, președintele Asociației Dreptul Urbanismului, a fost implicat în mai multe acțiuni legale împotriva lui Nicușor Dan în timpul mandatului acestuia. În 2024, Pânișoară a candidat la Primăria Capitalei din partea Partidului Ecologist. Dan Podaru, fost membru PNL și consilier local, a demisionat în ianuarie 2024, aducând acuzații de cenzură și non-combat politic. Florin Alexandru Dumitrescu a fost consilier general PNL între 2016 și 2020.
Solicitările specifice către instanță
În cererea de chemare în judecată, reclamanții cer instanței să constate „nelegalitatea pasivității Guvernului României și a AEP în privința obligației legale de a organiza alegerile locale pentru primarul general al Municipiului București”. De asemenea, aceștia solicită ca AEP să inițieze procedurile corespunzătoare și să facă propunerea către Guvern referitoare la data alegerilor.
Reclamantii cer, de asemenea, ca instanța să oblige Guvernul României să emită urgent hotărârea pentru organizarea alegerilor, precum și aplicarea unei amenzi cominatorii prevăzute de lege pentru fiecare zi de întârziere în îndeplinirea obligațiilor. AEP și Guvernul ar putea fi, de asemenea, obligați să plătească cheltuielile de judecată, având în vedere refuzul de a organiza alegerile pentru funcția de Primar General, vacantă din 26 mai 2025.
Argumentele reclamanților
Reclamantii subliniază că, odată cu emiterea ordinului Prefectului Municipiului București, funcția de primar general a devenit vacantă. „Din acel moment, Guvernul României avea obligația de a stabili data alegerilor parțiale în cel mult 90 de zile, conform art. 160 alin. (11) din Codul administrativ”.
Guvernul a ales tăcerea în privința alegerilor
Guvernul a decis să nu se pronunțe, iar Autoritatea Electorală Permanentă nu a înaintat propunerea legală necesară pentru organizarea alegerilor. Această situație a dus la depășirea termenului legal pentru mandatul interimar al viceprimarului, generând o stare de fapt care nu dispune de legitimitate democratică, descrisă ca o stare de anomie.
Pasivitatea administrativă și impactul asupra voinței cetățenilor
Potrivit opiniei exprimate de contestatari, această pasivitate din partea administrației nu reprezintă doar o încălcare a legislației, ci și o negare a voinței politice a cetățenilor. “Este o tăcere administrativă care suspendă, în mod abuziv, exercițiul unuia dintre cele mai fundamentale drepturi: acela de a alege și de a fi ales. Absența unei reacții din partea autorităților publice centrale echivalează cu o blocare a procesului democratic, afectând ordinea de drept și suveranitatea populară”, susțin aceștia.
Obligația organizării alegerilor în termenul legal
Reclamanții subliniază că obligația de a organiza alegeri în termen de 90 de zile de la constatarea vacanței funcției de primar nu este o opțiune, ci o normă de ordine publică. Nerespectarea acesteia generează legalitatea continuării interimatului și a actelor administrative emise după termenul stabilit.
„Această datorie legală este mai mult decât o simplă obligație administrativă; este o obligație pozitivă a statului, consacrată de articolul 3 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că dreptul la alegeri libere implică o acțiune pozitivă din partea autorităților pentru a asigura efectivitatea acestuia. Neorganizarea alegerilor în termenul legal stabilit constituie o ingerință în dreptul de vot”, argumentează contestatarii.
Refuzul Guvernului și AEP, în contradicție cu statul de drept
Reclamanții adaugă că principiul legalității și caracterul strict al normelor de drept public impun o interpretare restrictivă a competențelor autorităților publice. „Unde legea distinge, nu se poate interpreta prin analogie; iar unde legea impune un termen, puterea executivă nu poate ignora această obligație. De asemenea, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că pasivitatea autorităților în emiterea actelor legale obligatorii constituie un refuz nejustificat, supus controlului judecătoresc”, afirmă reclamanții.
Apelul la respectarea legii și a democrației
În acest context, aceștia susțin că refuzul Guvernului și al Autorității Electorale Permanente de a-și exercita atribuțiile constituie un refuz tacit de a aplica legea, contrar principiilor statului de drept și democrației constituționale. „Această acțiune nu este o formalitate juridică, ci un demers menționat să restabilească ordinea democratică și respectul față de lege. În tăcerea Guvernului, se aude mai clar chemarea cetățenilor la legalitate, transparență și demnitate civică. Exercitarea dreptului de vot nu este un privilegiu, ci baza unei societăți libere, iar refuzul acestuia prin inacțiune afectează esența democrației”, concluzionează reclamanții în cererea depusă la Curtea de Apel București.
