Analiză: Motivele pentru care PSD a înlocuit „progresismul” din statut cu „valori religioase”: „Termenul a devenit asociat cu USR, societatea nu îl acceptă”

Schimbări în cadrul Partidului Social Democrat

Tabăra conservatoare din Partidul Social Democrat (PSD) pare să fi câștigat o influență semnificativă în ultima perioadă. După mai bine de două decenii, liderii partidului au realizat că s-au identificat ca „progresiști” și au decis să revină asupra acestei denumiri, subliniind că promovează în realitate „valori naționale, religioase și tradiționale”. Această schimbare vine în contextul în care termenul era inclus în statutul PSD și a fost folosit împotriva liderilor partidului de către Elena Lasconi, care a subliniat că „PSD este progresist, nu USR”.

Modificările statutului PSD

Odată cu pregătirile pentru Congres, conducerea PSD a luat o decizie importantă luni seara: modificarea statutului, care în prezent menționează că partidul este unul „progresist”. Această sintagmă va fi eliminată, iar PSD se va declara acum promotor al valorilor „naționale, religioase și tradiționale”. Președintele interimar al partidului, Sorin Grindeanu, a declarat pe o rețea de socializare: „Definirea adoptată în anii 2000 nu mai are nicio legătură cu ceea ce reprezintă astăzi. PSD este și a fost întotdeauna un partid al României, nu al experimentelor ideologice.”

Punctul de vedere al Elenei Lasconi

În încercarea de a atrage votanții conservatori înaintea alegerilor prezidențiale de anul trecut, Elena Lasconi a subliniat că PSD se autointitulează „progresist” și nu USR. Întrebată despre poziția partidului față de familia tradițională, Lasconi a menționat: „Eu nu am auzit vreodată să îl fi întrebat cineva pe Ciolacu despre treaba cu gay. Ce părere are el? Că ei se declară progresiști. La noi nu spune nicăieri că suntem progresiști.”

Recuperarea electoratului conservator

Social-democrații se străduiesc acum să recupereze o parte din electoratul care a migrat în ultimii ani către formațiuni ce s-au poziționat clar pe o linie conservatoare, cum ar fi AUR. Sociologul și europarlamentarul Vasile Dîncu, care este membru al PSD din perioada în care termenul „progresist” a fost introdus în statut, consideră că partidul nu a dorit să-și alieneze susținătorii.

„Termenul progresist a căpătat o conotație negativă, fiind folosit în campanii împotriva PSD. A devenit sinonim cu USR, un partid de dreapta care a fost mereu în conflict cu noi. În anul 2000, termenul era asociat cu idealurile stângii, vizând progresul social continuu, dar pe parcurs au apărut devierile legate de progresism, care sunt mai greu acceptate de o societate tradiționalistă și conservatoare”, a declarat Dîncu.

Distinția față de socialiștii europeni

Social-democratul a recunoscut că, prin această schimbare, PSD se distanțează de valorile promovate de colegii săi europeni. „Există o diferență între social-democrații din România și cei din Europa, vizibilă adesea și în vot, în special în ceea ce privește LGBT și educația sexuală. Ideile pe care socialiștii din Europa le îmbrățișează sunt, în România, mai greu de acceptat de către populație. PSD nu a dorit să provoace o ruptură între el și electoratul său.”

Taberele din Partidul Social Democrat

În cadrul Partidului Social Democrat, divergențele de opinie au început să se contureze cu precădere în apropierea alegerilor prezidențiale de anul trecut, evidențiind aspectele conservatoare ale formațiunii. După ce Marcel Ciolacu nu a reușit să ajungă în finala prezidențială, social-democrații s-au adunat pentru a discuta despre susținerea unui candidat.

O parte dintre lideri, printre care Alfred Simonis, Victor Negrescu și Sorin Grindeanu, și-ar fi dorit un mesaj clar de sprijin pentru Elena Lasconi. În contrast, alții, cum ar fi Mihai Tudose, Paul Stănescu și Victor Ponta (care era încă membru PSD), l-ar fi preferat pe Călin Georgescu în competiția pentru Cotroceni. Marcel Ciolacu a evitat să clarifice dacă PSD va susține un candidat în turul al doilea al alegerilor, afirmând: „Oamenii vor decide singuri ce este mai bine pentru România în 8 decembrie.”

Scorul istoric scăzut al PSD

La alegerile parlamentare de anul trecut, PSD a înregistrat cea mai mare scădere din istoria sa, obținând doar 22% din voturi, ceea ce reprezintă o pierdere semnificativă față de anii anteriori. Marcel Ciolacu a devenit astfel primul candidat din istoria formațiunii care nu a reușit să acceseze turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Un sondaj realizat de INSCOP în luna octombrie sugerează că, în cazul unor alegeri parlamentare, AUR ar obține 40% din voturi, aproape echivalent cu suma voturilor pentru PSD, PNL și USR la un loc, în timp ce PSD ar acumula un scor de doar 17,6%.

Progresismul în statutul PSD

Termenul „progresist” a fost introdus în statutul PSD între 2001 și 2003, pe timpul în care Adrian Năstase se afla la conducerea formațiunii. Această decizie a fost strâns legată de dorința PSD de a adera la Internaționala Socialistă, organizația care reunește partidele social-democrate din întreaga lume. Anterior, partidul încercase în repetate rânduri să devină membru, dar a fost respins din cauza istoricului său și a percepției că nu respectă valorile social-democrației occidentale. În cele din urmă, PSD a fost admis în 2003.

Adrian Năstase a declarat pentru o publicație că consideră că aceasta a fost o decizie bună, adăugând că „în urmă cu 25 de ani, progresismul nu era o ideologie.”