Declarații ale Generalului Gheorghiță Vlad privind adăposturile anti-aeriene
Generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Armatei, a subliniat recent că Ministerul Apărării Naționale (MApN) nu are atribuții în gestionarea adăposturilor anti-aeriene. El a accentuat că aceasta constituie o problemă de siguranță națională, care necesită o revizuire a sistemului de adăposturi existente.
În cadrul unei conferințe de presă, generalul a fost întrebat despre starea acestor adăposturi și a declarat: „MApN nu este structura responsabilă cu gestionarea adăposturilor anti-aeriene, anti-atomice sau de altă natură. Totuși, s-a demonstrat clar în contextul conflictelor din apropierea granițelor României că este esențial să reevaluăm acest sistem de protecție.”
Generalul a adăugat că MApN deține o evidență a adăposturilor, precum și a rețelei de metrou care ar putea fi utilizată în situații de urgență. „Vreau să vă asigur că Ministerul Apărării Naționale are o evidență semnificativă a acestor adăposturi. De asemenea, avem planuri de evacuare pregătite, cel puțin pentru unitățile militare, dar există multe aspecte care pot fi îmbunătățite în acest domeniu,” a precizat el.
Distribuția adăposturilor de protecție civilă în România
Conform unui raport al Curții de Conturi, Bucureștiul și județul Ilfov dețin cele mai multe adăposturi de protecție civilă, totalizând 588, însă doar un sfert dintre acestea sunt funcționale. Județul Dolj urmează cu 213 adăposturi, Galațiul are 185, iar Prahova 183. Alte județe, precum Constanța, Bihor și Brașov, au 114, 96 și, respectiv, 93 de adăposturi.
Pe de altă parte, există șapte județe care dispun de mai puțin de opt adăposturi pentru protecția civililor în caz de conflict armat. De exemplu, Caraș-Severin are opt adăposturi, Tulcea șase, iar Dâmbovița și Buzău câte cinci. Județele Vrancea și Giurgiu au câte trei, în timp ce județul Neamț are doar un singur adăpost.
Raportul subliniază că România dispune de zece ori mai puține adăposturi pentru protejarea populației civile în caz de război, comparativ cu Finlanda, care, deși are o populație de aproape 6 milioane de locuitori, are un număr semnificativ mai mare de adăposturi de protecție civilă.
