Un inginer român revoluționează transportul de mare viteză pe calea ferată și marchează un record mondial

Elveția a anunțat recent o realizare de pionierat în tehnologia Hyperloop, datorită unui test reușit al inginerului român Denis Tudor și al echipei sale de la Swisspod, test care stabilește un nou record mondial. Acest succes aduce un pas esențial în realizarea visului unui sistem de transport de mare viteză, care ar putea transforma radical mobilitatea globală și ar reduce considerabil emisiile de carbon.

Contextul unei idei revoluționare

Conceptul de Hyperloop își are originile în Elveția, încă din anii 1970, când profesorul Marcel Juffer a propus un sistem de transport în tuburi vidate. Cu toate acestea, ideea nu a fost implementată până la lichidarea companiei elvețiene înființate în 1992 pentru a dezvolta această tehnologie. În 2012, viziunea Hyperloop a fost readusă în discuție de Elon Musk, iar ulterior SpaceX și The Boring Company au lansat competiții pentru inginerii din întreaga lume. Denis Tudor, la acea vreme student la Școala Politehnică Federală din Lausanne (EPFL), s-a remarcat la competițiile organizate de Musk, câștigând premii în 2016, 2017 și 2018. Performanțele sale în aceste competiții au atras atenția lui Musk și au fost un factor decisiv în crearea companiei Swisspod, fondată de Tudor și Cyril Denereaz.

Construirea și testarea unui prototip inovator

Swisspod a beneficiat de un sprijin major din partea Elveției, care a investit fonduri semnificative și a oferit acces la infrastructură avansată, inclusiv construirea unui tunel de test la scară redusă. Acest tunel circular, amplasat în campusul EPFL din Lausanne, are un diametru de 40 de centimetri și o circumferință de 125,6 metri, fiind construit la scara 1:12 față de un sistem de transport real. Tunelul este echipat cu un sistem sofisticat de depresurizare care poate reduce presiunea până la 50 de milibari, aproximativ 5% din presiunea atmosferică normală. Garnitura de tren, concepută sub formă de capsulă, este propulsată prin intermediul unui motor de inducție liniară (LIM), tehnologie inclusă de Tudor și în teza sa de doctorat.

Avantajele unui sistem de transport Hyperloop

Unul dintre principalele avantaje ale Hyperloop-ului este că funcționează într-un tub aproape de vacuum, reducând semnificativ rezistența aerodinamică, ceea ce permite trenurilor să atingă viteze foarte mari cu un consum de energie mult mai scăzut față de mijloacele tradiționale de transport. În mod tradițional, trenurile cu levitație magnetică și cele electrice consumă considerabil mai multă energie odată ce depășesc 400 km/h, din cauza frecării aerodinamice și a rezistenței la rulare. În schimb, sistemul Hyperloop conceput de Denis Tudor și echipa sa de la Swisspod ar permite atingerea unor viteze comparabile cu cele ale avioanelor, între 750 și 950 km/h, menținând un consum de energie aproape constant indiferent de viteză, datorită mediului cu presiune extrem de scăzută.

Potrivit calculelor realizate de Tudor, consumul estimat per pasager pentru acest sistem ar varia între 12,3 și 22 Wh/km, în comparație cu aproximativ 180 Wh/km în cazul trenurilor electrice actuale. Sistemul este proiectat să funcționeze într-un mod eficient pe distanțe lungi, având nevoie de un interval de 21 de zile pentru a ajunge la presiunea optimă de funcționare. În acest context, Hyperloop nu doar că ar depăși trenurile existente din punct de vedere al eficienței energetice, dar ar deveni un rival important și pentru transportul aerian, unde consumul de energie și emisiile de CO2 sunt mult mai ridicate.

Testul reușit și semnificația sa pentru viitorul tehnologiei

În cadrul testului realizat la EPFL, capsula din tunelul Hyperloop a parcurs 11,8 km la scara sa redusă, echivalentul a 141,6 km în mărime naturală, și a atins o viteză de 40,7 km/h, echivalentă cu 488,2 km/h la scară mare. Rezultatele acestui test au demonstrat nu doar viabilitatea tehnologiei, ci și potențialul său de a deveni o soluție de transport sigură și eficientă pe viitor. EPFL a descris acest test ca pe o realizare importantă în inginerie, o dovadă clară a faptului că sistemul dezvoltat de Swisspod poate funcționa în condiții apropiate de cele reale, dând speranțe pentru extinderea la nivel de rețele comerciale.

Succesul echipei Swisspod și sprijinul internațional

Swisspod, condusă de Denis Tudor și cu o echipă formată din numeroși ingineri români, precum Vlad Iorgulescu, Teodor Roșca și Mihai Horodniceanu, a beneficiat de sprijin consistent din partea Elveției. Recent, Felix Porsche, strănepotul celebrului fondator al companiei Porsche, a investit în Swisspod, recunoscând potențialul acestei tehnologii revoluționare. Elveția a demonstrat, prin susținerea necondiționată a acestor teste și inovații, că vede în Hyperloop un element strategic pentru vi