Costurile Tratamentului Pacienților cu Arsuri în Străinătate
De la tragedia din „Colectiv”, care a avut loc acum 10 ani, România a cheltuit peste 11 milioane de euro pentru tratamentele pacienților cu arsuri severe în străinătate, având în vedere că nu există un centru specializat pentru astfel de intervenții în țară. În anii 2023 și 2024, 39 de pacienți au primit tratament în afara granițelor.
Situația Financiară a Tratamentelor
Conform datelor oferite de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, pentru perioada 7 noiembrie 2015 – 4 decembrie 2023, costurile facturate pentru tratamentele acordate în statele membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European, Confederației Elvețiene și Regatului Unit se ridică la 11,6 milioane de euro. Până la 31 octombrie 2020, suma totală era de 4,8 milioane de euro, ceea ce indică o creștere semnificativă de aproape 7 milioane de euro în puțin peste trei ani, din cauza lipsei centrelor de tratament pentru marile arși din România.
Dintre cei 11,6 milioane de euro, suma achitată se ridică la 9,5 milioane de euro, iar 461.503,69 euro sunt contestate. La sfârșitul anului 2023, România avea o datorie de 1,6 milioane de euro, reprezentând sume neachitate și necontestate.
Statistici pentru Anii Recenți
În 2023, pentru 21 de pacienți cu arsuri au fost emise formulare pentru tratament în străinătate, iar în 2024, acest număr a fost de 18. Datele pentru anul 2025 nu sunt încă disponibile.
În urmă cu cinci ani, cu excepția anului 2015, în care incendiul din Colectiv a dus la un număr record de pacienți, numărul celor care au beneficiat de tratamente în străinătate a fost sub 10 în anii următori, inclusiv în 2020.
Decontarea Tratamentelor
Casa Națională de Asigurări de Sănătate a explicat procedura prin care se decontează sumele necesare tratării și recuperării pacienților cu arsuri în spitale din străinătate. Aceasta subliniază că, având în vedere statutul României ca stat membru al Uniunii Europene, asigurații români au dreptul la servicii medicale în celelalte state membre.
În funcție de documentele emise de Casa de asigurări de sănătate, pacienții pot beneficia de servicii medicale necesare în alte state membre ale UE/SEE/Confederației Elvețiene/Regatului Unit, fie prin cardul european de asigurări sociale de sănătate, fie prin documentul portabil S2 pentru tratamente planificate care nu pot fi efectuate în țară, ori prin documentul portabil S1 pentru cei care lucrează în alt stat.
Informații despre rambursarea cheltuielilor medicale pentru asigurații din România
La nivelul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), există date referitoare la pacienții care beneficiază de formularele S2, emise de casele de asigurări de sănătate, pentru tratamente planificate în statele membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European, Confederației Elvețiene și Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.
Cheltuieli neacoperite pentru asigurații din România
Documentul portabil S2 este destinat exclusiv persoanelor asigurate în sistemul de asigurări sociale de sănătate din România. Totuși, este important de menționat că acest document nu acoperă:
- costurile suplimentare, cum ar fi cheltuielile de transport în statul de tratament, inclusiv transferurile cu aeronave destinate intervențiilor medicale de urgență, costurile de cazare, precum și eventualele coplăți prevăzute de legislația statului de tratament;
- cheltuielile pentru tratamentele acordate în urma accidentelor de muncă și bolilor profesionale;
- cheltuielile pentru tratamentele persoanelor neasigurate.
Procedura de rambursare a cheltuielilor medicale
Cheltuielile pentru serviciile medicale acordate asiguraților din România, aflați în alte state membre ale UE, SEE, Confederației Elvețiene sau Regatului Unit, sunt rambursate de casele de asigurări de sănătate. Acestea acționează ca instituții competente în relația cu instituțiile de securitate socială din statul de reședință, prin intermediul instituțiilor de legătură, CNAS reprezentând organismul de legătură pentru România.
Procedura de rambursare este reglementată de articolele 35 și 41 din Regulamentul (CE) nr. 883/2004, precum și de articolele 66-68 din Regulamentul (CE) nr. 987/2009. Aceasta implică o relație bilaterală între statul membru creditor și cel debitor.
Detalii privind formularele și termenele de rambursare
Rambursarea se realizează pe baza formularelor europene E125/S080, denumite „Extras Individual privind Cheltuielile Efective” (facturi), care sunt trimise de organismul de legătură din statul de tratament către Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) prin CNAS. Este responsabilitatea CNAS de a verifica aceste formulare, iar pentru cele validate, se vor efectua plăți către statele creditoare.
Legislația comunitară prevede termene pentru înaintarea facturilor, de plată sau contestare, precum și condițiile în care statul debitor poate respinge respectivele facturi. Astfel, termenul de înaintare a facturilor pentru serviciile medicale acordate pe parcursul unui an este de 12 luni de la finalizarea semestrului calendaristic în care sumele au fost înregistrate. De asemenea, termenul de decontare pentru aceste servicii este de 18 luni de la data intrării facturii.
Actualizări privind documentele necesare la CNAS
Începând cu luna aceasta, CNAS a revizuit lista documentelor necesare pentru procesarea formularelor acceptate. Este important ca toți cei care doresc să depună cereri să fie la curent cu aceste modificări.
Termenul de contestare
De asemenea, se face mențiunea că, în cazul în care există contestații, termenul de răspuns poate fi extins până la 36 de luni. Acest aspect subliniază necesitatea de a respecta toate cerințele și de a furniza documentele corecte pentru a evita întârzierile.
Concluzie
Toți cei interesați sunt încurajați să verifice informațiile actualizate și să se asigure că respectă noile reglementări pentru a facilita procesul de depunere a cererilor la CNAS.
