Luni, Guvernul a aprobat Ordonanța „trenuleț”, un set de măsuri fiscal-bugetare extrem de contestate de mediul de afaceri, sindicate și organizațiile patronale. Actul normativ a fost criticat pentru lipsa de consultare și impactul negativ asupra economiei, reprezentanții mediului privat avertizând că măsurile vor genera scumpiri, închideri de afaceri și tensiuni sociale.
În apărarea deciziei, premierul Marcel Ciolacu a declarat:
„Aceasta nu este o ordonanță a austerității sau sărăciei, așa cum se spune la televizor. Este o măsură necesară pentru a ține sub control deficitul bugetar și pentru a menține credibilitatea României. Nu am de gând să fiu popular, ci eficient. Criticați-mă pe mine, dar România trebuie să meargă înainte.”
Ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, a explicat că actul normativ vizează ajustări fiscale atât în zona cheltuielilor publice, cât și în sectorul privat.
„România are nevoie de o corectare amplă a cheltuielilor publice și de reașezări fiscale. Înțelegem nemulțumirile, dar situația bugetară necesită măsuri ferme”, a spus acesta.
Proteste în timpul ședinței de Guvern
În timp ce Executivul adopta măsurile, angajați din sistemul penitenciar, polițiști și studenți protestau în fața Palatului Victoria. Sindicatele au anunțat că vor continua mobilizarea în perioada următoare, acuzând Guvernul că ia decizii fără consultări.
Reacțiile mediului de afaceri la ordonanța trenuleț
Patronatele au criticat lipsa unui dialog prealabil, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România acuzând Guvernul că ia măsuri „pe repede înainte”. Liderii din sectorul privat avertizează că ordonanța poate avea consecințe grave asupra economiei:
• Scumpiri în lanț în sectoare-cheie;
• Închiderea unor afaceri mici și mijlocii;
• Periclitarea unor investiții strategice.
Deși Guvernul susține că măsurile sunt necesare pentru stabilizarea finanțelor publice, criticii consideră că lipsa consultării și graba adoptării pot avea efecte economice și sociale majore.
B.C.
