Procurorii Parchetului General ridică documente în cazul furtului de la Muzeul Drents
Miercuri, procurorii Parchetului General au demarat o acțiune de ridicare a documentelor de la Direcția pentru Cultură a Municipiului București, în cadrul dosarului privind furtul de obiecte de aur din tezaurul dacic expus în Olanda. Direcția pentru Cultură, subordonată Ministerului Culturii, este responsabilă pentru acordarea avizelor necesare obiectelor de patrimoniu care sunt trimise în străinătate pentru expoziții.
Deschiderea dosarului penal
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) a anunțat că a deschis un dosar penal din oficiu, în urma sustragerii pieselor din tezaurul dacic expuse la Muzeul Drents din Regatul Țărilor de Jos. Comunicatul PICCJ menționează că s-a început urmărirea penală pentru infracțiuni de furt calificat și nerespectarea regimului armelor, munițiilor și al materiilor explozive.
Obiectele furate și circumstanțele jafului
Printre cele mai valoroase artefacte furate se numără coiful de aur de la Coțofenești, datat în secolele V-IV î.Hr., și trei brățări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia, datând din a doua parte a secolului I î.Hr. Ministerul Culturii a declarat că furtul a avut loc în urma unui incident grav la sediul Muzeului Drents din Assen, Olanda.
Conform informațiilor furnizate de conducerea Muzeului Drents și autoritățile olandeze, spargerea a fost efectuată prin utilizarea unui exploziv pe singurul zid exterior al clădirii. Toate obiectele furate erau asigurate conform legislației românești și standardelor internaționale în domeniul expozițiilor.
Investigațiile autorităților olandeze
Autoritățile olandeze investighează cazul și suspectează că cel puțin trei persoane implicate în jaf provin din provincia Olanda de Nord. Detectivii au descoperit la muzeu două ciocane mari și o rangă, care se crede că au fost utilizate în timpul furtului artefactelor de patrimoniu românesc.
Consecințele furtului
În urma acestui incident, directorul Muzeului Național de Istorie a României, Ernest Oberländer-Târnoveanu, care a împrumutat piesele expuse, a fost demis. Furtul a stârnit o reacție puternică în rândul autorităților și al publicului, subliniind vulnerabilitatea patrimoniului cultural expus în străinătate.
