Revocarea președintelui Autorității Electorale Permanente, Toni Greblă
Plenul comun al celor două Camere ale Parlamentului va vota, vineri, revocarea lui Toni Greblă din funcția de președinte al Autorității Electorale Permanente (AEP). Această solicitare a fost inițiată de președintele Camerei Deputaților, Ciprian Șerban, după ce Greblă a pierdut susținerea coaliției de guvernare. În locul său, interimar, ar urma să fie numit vicepreședintele AEP din partea UDMR, Zsombor Vajda.
Motivele revocării
Decizia de a-l revoca pe președintele AEP a fost adoptată în cadrul ultimei ședințe a coaliției, desfășurată săptămâna aceasta. Imediat după această întâlnire, solicitarea de revocare a fost înregistrată în Parlament, sub semnătura președintelui Camerei Deputaților.
Printre motivele invocate pentru revocare se numără stabilirea indemnizației lui Greblă fără respectarea legislației în vigoare, relocarea Biroului Electoral Central, care a generat costuri suplimentare pentru bugetul AEP, și conduita sa publică, considerată incompatibilă cu funcția deținută. Astfel, în memorandumul semnat de Ciprian Șerban se menționează: „Propunem revocarea domnului Toni Greblă, președintele Autorității Electorale Permanente, numit prin Hotărârea Parlamentului nr. 7 din 28 martie 2023.”
Controverse legate de indemnizație
Conform documentului, Curtea de Conturi a constatat că, la două zile după numirea sa, Greblă și-a stabilit indemnizația pe baza salariului minim brut de 3.000 lei, în condițiile în care indemnizațiile erau plafonate la 2.080 lei. Această eroare a dus la plăți necuvenite de 118.830 lei pentru anii 2023-2024, afectând astfel cheltuielile de personal ale AEP.
De asemenea, relocarea Biroului Electoral Central în 2024, printr-un nou contract, a fost o altă decizie controversată, având în vedere că exista deja un contract valabil, iar aceasta a generat costuri suplimentare pentru bugetul AEP.
Reacțiile partidelor parlamentare
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că Toni Greblă „trebuia convins să plece mai devreme”, însă acesta nu a dorit să renunțe la funcție. Kelemen a subliniat că unul dintre vicepreședinți poate prelua atribuțiile președintelui, asigurându-se astfel continuitatea procesului electoral, în conformitate cu legislația în vigoare.
Partidul Uniunea Salvați România (USR) a cerut în repetate rânduri demisia lui Greblă și, recent, a solicitat ca acesta să vină în Parlament pentru a prezenta un raport referitor la organizarea și desfășurarea ultimelor alegeri prezidențiale. USR a subliniat că au trecut trei luni de la alegerile din 24 noiembrie 2024, iar cetățenii nu au fost informați cu privire la motivele anulării acestora și măsurile luate pentru asigurarea unor scrutinuri corecte și sigure în luna mai.
Începând cu 9 decembrie, imediat după anularea alegerilor prezidențiale, USR a solicitat convocarea unei ședințe comune a celor două Camere ale Parlamentului pentru a discuta revocarea lui Toni Greblă, argumentând că este inacceptabil ca acesta să rămână în fruntea AEP.
Controverse în jurul conducerii Autorității Electorale Permanente
Organizarea alegerilor în România a fost adusă în discuție, având în vedere performanțele controversate ale președintelui Autorității Electorale Permanente (AEP), Toni Greblă, de la preluarea funcției. Purtătorul de cuvânt al PSD, Lucian Romașcanu, a exprimat o opinie rezervată cu privire la activitatea lui Greblă, menționând că, dacă ar fi fost parlamentar, ar fi luat în considerare solicitarea USR de revocare a acestuia. Romașcanu a accentuat că desfășurarea procesului electoral, atât în perioada de vară, cât și în cadrul alegerilor prezidențiale, ar putea influența continuarea mandatului lui Greblă.
Apeluri pentru demisia președintelui AEP
Pe 6 decembrie 2024, un număr semnificativ de organizații neguvernamentale și experți în domeniul electoral au cerut demisia lui Toni Greblă. Aceasta a venit în urma publicării unor imagini în care Greblă apărea la o petrecere privată în compania unor persoane asociate cu AUR și cu Călin Georgescu.
Reglementările legale privind conducerea AEP
Legea 208/2015, care reglementează alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și organizarea și funcționarea AEP, specifică faptul că președintele acestei autorități este numit printr-o hotărâre adoptată în ședință comună de Senat și Cameră, la propunerea grupurilor parlamentare. Numirea se face dintre personalități cu experiență în domeniul juridic sau administrativ, iar candidatul care obține majoritatea voturilor devine președinte.
Mandatul președintelui AEP este stabilit la 8 ani, iar încetarea acestuia se poate produce fie prin expirare, fie prin demisie sau revocare. Legea stipulează că președintele și vicepreședinții pot fi revocați din funcție pentru motive temeinice de către autoritățile care i-au numit.
Istoricul profesional al lui Toni Greblă
Toni Greblă ocupă funcția de președinte al AEP din martie 2023, având anterior rolul de prefect al Capitalei. De asemenea, el a fost judecător la Curtea Constituțională între 2013 și februarie 2015, demisionând în urma unor acuzații de corupție, dar fiind achitat definitiv în 2019.
