Declarația Asociației Forumul Judecătorilor din România cu privire la modificările legislative
Asociația Forumul Judecătorilor din România (AFJR) a emis un comunicat de presă joi, în care își exprimă îngrijorarea față de propunerile Guvernului din 29 iulie 2025, vizând modificarea legislației referitoare la pensiile de serviciu din justiție. AFJR subliniază că, deși sunt necesare corecții fiscale pentru a asigura că pensiile actuale nu depășesc salariile magistraților activi, acest aspect nu este abordat. În schimb, se propune din nou modificarea condițiilor de vechime și vârstă necesare pentru pensionarea viitoare a magistraților.
Asociația atrage atenția că aceste modificări ar putea afecta grav independența și încrederea judecătorilor și procurorilor în sistemul judiciar, ceea ce ar putea duce la pensionarea sau demisia a peste 1.000 de magistrați. Aceștia sunt, în special, cei care au apărat independența justiției în fața atacurilor fără precedent în ultimii ani.
Necesitatea reformelor în justiție
AFJR a subliniat că, în ultimii ani, a solicitat în repetate rânduri autorităților române adoptarea unor reforme esențiale pentru restabilirea funcționării justiției pe baza principiilor de independență, meritocrație, eficiență și responsabilitate. Cu toate acestea, legislația adoptată în 2022 a dus la un regres inacceptabil, afectând grav fundamentul unei justiții independente.
Reacțiile Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au stârnit întrebări legitime privind rolul său de garant al independenței justiției. Aceasta a erodat încrederea în capacitatea CSM de a proteja toți magistrații, favorizând conformismul în detrimentul vocilor critice și prioritizând aspectele materiale în detrimentul principiilor fundamentale.
Critica măsurilor legislative recente
AFJR a constatat că autoritățile nu au reacționat pentru a corecta erorile legislative din 2022, care au fost adoptate în procedură de urgență, fără a aștepta avizul Comisiei de la Veneția, solicitat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.
Referitor la propunerile Guvernului din 29 iulie 2025, AFJR subliniază că, deși sunt necesare corecții fiscale, acest lucru nu este abordat. Propunerile actuale continuă să modifice condițiile de pensionare, ceea ce ar putea avea un impact semnificativ asupra magistraților activi, în special asupra celor care au demonstrat un angajament ferm în apărarea independenței justiției.
Judecătorii care se pensionează la vârste reduse provin, în mare parte, din instanțele deja afectate de un deficit cronic de personal, ceea ce agravează și mai mult situația justiției din România.
Problemele legate de posturile vacante în sistemul judiciar
Peste 1.000 de posturi rămân vacante în sistemul judiciar din cauza refuzului de a organiza concursuri de admitere, invocându-se lipsa resurselor bugetare, în ciuda apelurilor repetate din partea asociațiilor profesionale. Magistrații subliniază că „statutul judecătorilor și procurorilor trebuie să fie previzibil și stabil, fără modificări frecvente ce pot afecta stabilitatea sistemului judiciar și pot conduce la plecarea din profesie a mii de judecători”.
Propunerea legislativă și implicațiile ei
Se observă că o recentă propunere legislativă ar putea afecta aspecte asupra cărora Curtea Constituțională a României a stabilit deja linii roșii. În plus, referitor la aspectele financiare ale independenței justiției, o hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din 5 iunie 2025 a subliniat necesitatea garantării pensiilor judecătorilor la un nivel cât mai apropiat de cel al ultimului salariu. Aceasta este o reiterare a principiilor stabilite de Consiliul Europei, care indică faptul că trebuie să existe garanții pentru o pensie de limită de vârstă în raport cu remunerația judecătorilor activi.
Importanța pensiilor adecvate pentru judecători
Judecătorii afirmă că hotărârea CJUE accentuează importanța asigurării unor pensii adecvate pentru a menține independența sistemului judiciar și a preveni riscurile de corupție. Standardul stabilit este clar: pensiile magistraților trebuie să fie cât mai apropiate de nivelul ultimului salariu încasat.
Obligațiile României în fața Uniunii Europene
Discuțiile publice referitoare la revizuirea Constituției sau la organizarea unui referendum în acest sens sunt considerate irelevante. România are obligația de a respecta reglementările Consiliului Europei și Uniunii Europene privind salarizarea și pensionarea judecătorilor, altfel riscându-și statutul de membru. Conform unei decizii recente a Curții Constituționale, nu există dovezi că Comisia Europeană ar fi cerut Guvernului României să majoreze din nou vârsta de pensionare sau să modifice cuantumul pensiilor, menționând că aceste aspecte sunt neconstituționale.
Principiile europene și deciziile Curții Constituționale
Asociația judecătorilor reiterează că deciziile Curții Constituționale nu sunt arbitrare, ci se aliniază principiilor europene, având în vedere statutul României ca membru al Consiliului Europei și Uniunii Europene.
În concluzie, stabilirea unor pensii mai mari decât salariile nu a fost determinată de un context favorabil, ci de necesitatea de a respecta standardele europene în domeniul justiției.
Prevederi Legislative privind Pensionarea Magistraților
Legislația din anul 2018 a adus modificări semnificative în ceea ce privește pensionarea anticipată a magistraților, permițându-le acestora să se pensioneze după 20 de ani de activitate exclusiv ca judecător sau procuror. Totuși, implementarea acestor prevederi a fost blocată de reacția rapidă a Comisiei Europene.
Compararea cu Sistemul American
În Statele Unite ale Americii, Codul federal, Capitolul 28, Secțiunea § 371, stipulează că un judecător care optează pentru pensionare va primi o anuitate echivalentă cu salariul pe care îl avea la momentul pensionării. De exemplu, în anul 2025, salariul pentru judecătorii din curțile de apel a fost stabilit la 262.300 USD, sumă care va constitui și cuantumul pensiei lor anuale, în cazul în care aleg să se pensioneze.
Decizia Curții Constituționale
Curtea Constituțională a României, în Decizia nr. 724 din 19 decembrie 2024, a subliniat nerespectarea principiului independenței justiției, mai ales în ceea ce privește securitatea financiară a magistraților. Curtea a evidențiat că este esențial ca veniturile din pensii să fie apropiate de cele obținute în timpul activității profesionale. Aceste observații nu sunt contrazise de speculațiile legate de includerea unor sume primite prin hotărâri judecătorești recente, deoarece legislația modificată în 2008 a eliminat astfel de posibilități.
Dispoziții privind Pensii Stabilite Anterior
Curtea a lăsat o marjă de apreciere doar pentru pensiile magistraților stabilite înainte de anul 2024, care au dus la venituri semnificativ mai mari decât ultimele salarii. Aproximativ 4.500 din peste 5.000 de pensionari se află în această situație, iar Comisia Europeană a semnalat că aceste discrepanțe pot genera inechități. Consiliul Superior al Magistraturii a propus impozitarea acestor diferențe, ceea ce ar aduce imediat sute de milioane de lei la buget, conform asociației judecătorilor.
Critica Propunerii Legislative
Asociația Forumul Judecătorilor din România (AFJR) a subliniat că propunerea legislativă prezentată la 29 iulie 2025 nu va genera o economie bugetară imediată, scopul inițiatorilor nefiind atins. Efectul principal al noii legi va fi că magistrații pensionați după intrarea acesteia în vigoare vor beneficia de pensii semnificativ mai mici comparativ cu cei care au pensii stabilite până la 31 decembrie 2023, generând astfel o discriminare istorică.
Reglementările referitoare la salarizarea și stabilirea pensiilor magistraților trebuie să respecte principiile independenței justiției și ale statului de drept, asigurând astfel securitatea financiară a magistraților. Curtea Constituțională a subliniat necesitatea găsirii unei soluții legislative raționale care să permită o tranziție treptată la noul sistem, fără a afecta drepturile magistraților.
Securitatea juridică și reformele necesare în justiție
Recent, s-a subliniat importanța securității juridice și a previzibilității normativă, fiind esențiale pentru menținerea fundamentelor justiției în România. Aceste aspecte au fost recunoscute în contextul adoptării Legii nr. 282/2023, care vizează implementarea unor măsuri necesare în acest domeniu.
Reprezentanții sectorului juridic au insistat asupra faptului că Guvernul României trebuie să realizeze reforme autentice în justiție. Aceste reforme sunt imperios necesare pentru a respecta hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene, precum și cerințele organismelor europene și internaționale relevante, printre care se numără Comisia de la Veneția și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD).
Promovarea meritocratică a magistraților
OECD a evidențiat absența unor concursuri meritocratice pentru promovarea magistraților, în special în cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Modalitățile de promovare, care se bazează exclusiv pe evaluarea hotărârilor judecătorești emise de candidați pe parcursul carierei lor, au fost contestate de o parte semnificativă a sistemului judiciar din cauza lipsei unui caracter cu adevărat meritocratic.
Comisia Europeană a solicitat de mai multe ori integrarea în legislație a recomandărilor formulate de Comisia de la Veneția în ultimul său aviz, emis la sfârșitul anului 2022. Aceste recomandări includ extinderea duratei mandatelor procurorilor de rang înalt de la trei ani, cât este în prezent, și eliminarea posibilității reînnoirii acestora. De asemenea, se propune consolidarea garanțiilor în cazul în care procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție infirmă motivat măsurile adoptate de alți procurori.
Restabilirea competențelor procurorilor
Comisia de la Veneția a exprimat regretul că legislația actuală nu a restabilit competențele ce existau înainte de înființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), recomandând astfel revenirea la competențele DNA de a investiga și urmări penal infracțiunile comise de judecători și procurori.
Răspunderea disciplinară a judecătorilor
Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) a emis recent Avizul nr. 27 (2024), în care subliniază necesitatea evitării abuzurilor în inițierea și desfășurarea procedurilor disciplinare, mai ales în absența unor probe. Aceste proceduri trebuie să fie finalizate într-un termen rezonabil, iar reglementarea posibilității recuzării membrilor completului disciplinar este esențială.
În plus, Avizul CCJE nr. 23 (2020) a subliniat că judecătorii nu pot fi obligați să dezvăluie apartenența la asociații profesionale, pentru a preveni atacurile nejustificate împotriva acestora.
Recomandările OSCE pentru independența justiției
Recomandările Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) din anul 2023 subliniază importanța unor modificări legislative suplimentare. Acestea sugerează că consiliile judiciare nu ar trebui să fie dominate de judecători din instanțe superioare, iar în cazul în care președintele unei instanțe este numit în consiliul judiciar, acesta ar trebui să demisioneze din funcția de conducere.
Reforma sistemului judiciar: Distribuirea competențelor și transparența proceselor
În scopul de a preveni concentrarea excesivă a puterii într-un singur organism judiciar și pentru a combate percepția corporatismului, competențele sunt distribuite între organismele judiciare autonome. Aceste entități separate sunt responsabile pentru atribuții specifice în administrația judiciară, inclusiv selecția, promovarea și formarea judecătorilor, gestionarea disciplinei, evaluarea performanței și aspectele bugetare.
Proceduri disciplinare și măsuri de suspendare
Procedurile disciplinare care vizează membrii consiliilor judiciare trebuie să fie realizate de organisme independente, fără membri ai consiliului respectiv. În timpul unei cercetări disciplinare, un judecător acuzat poate fi suspendat doar ca măsură temporară, iar acest lucru se poate face doar în circumstanțe excepționale, cu plata indemnizației corespunzătoare.
Transparența în transferurile judecătorilor
Pentru a preveni percepția nepotismului și corupției, transferurile judecătorilor între secțiile unei instanțe sau între instanțe trebuie să se efectueze printr-un proces clar, în care criteriile de transfer să fie bine definite. Organismul responsabil cu deciziile de transfer trebuie să ofere o justificare clară și temeinică pentru fiecare transfer sau refuz al acestuia.
Detașări și mutări între secții
Detașările judecătorilor la alte instanțe sau instituții trebuie să se realizeze pentru o perioadă fixă, ce nu va depăși șase luni. Mutările între secții ale unui judecător se vor face doar cu acordul scris al acestuia.
Promovarea egalității de gen în sistemul judiciar
Consiliile judiciare și alte organisme autonome au responsabilitatea de a promova activ egalitatea de gen, atât în cadrul funcțiilor lor, cât și în sistemul judiciar în general.
Necesitatea medierii obligatorii în România
Reglementarea medierii obligatorii în România este o soluție ce devine din ce în ce mai indispensabilă, având în vedere susținerea din partea hotărârilor CJUE. Acest demers vizează evitarea condamnărilor la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cauzate de întârzierile inevitabile în soluționarea cauzelor civile, în contextul deficitului acut de personal din sistemul judiciar.
Pensiile magistraților și angajarea răspunderii guvernamentale
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat recent că propunerea premierului Ilie Bolojan referitoare la pensiile magistraților nu este un proiect legislativ finalizat, ci o idee care va fi discutată. Aceasta prevede limitarea pensiilor magistraților la maximum 70% din salariul net, fiind considerată o măsură rezonabilă în cadrul reformelor planificate.
