Impactul secetei asupra agriculturii în România
Seceta din ultimii ani a cauzat daune semnificative agriculturii românești, iar experții avertizează că recoltele de fructe și legume ar putea scădea cu până la 30% în viitor. Succesul fermierilor va depinde în mare măsură de alegerea soiurilor rezistente la secetă și de investițiile în sisteme de irigație. La nivel național, 7,5 milioane de hectare sunt în pericol de deșertificare.
Recoltele afectate de secetă
Anul acesta, condițiile secetoase se dovedesc a fi o amenințare reală pentru recolte. De exemplu, în Oltenia, se estimează o scădere cu 30% a producției de grâu și fructe în următorii ani. De asemenea, recoltele de porumb și floarea-soarelui se confruntă cu probleme grave. Sorin Agapie, directorul Direcției Agricole Dolj, subliniază că suprafața afectată de secetă este predominant ocupată de porumb și floarea-soarelui, cu o afectare de 100% la porumb și între 70% și 100% la floarea-soarelui. Anul trecut, peste 66.000 de hectare au fost afectate, iar în prezent sunt 23.338 hectare.
Necesitatea investițiilor în cercetare
Claudia Dunăreanu, directorul Stațiunii de Cercetare Dezvoltare Agricolă Șimnic, afirmă că producțiile au fost extrem de scăzute în ultimii doi ani, în special pentru culturile de primăvară, precum floarea-soarelui și porumbul. Ea subliniază că este imperativ să se investească mai mult în cercetare pentru a dezvolta hibrizi care să reziste la secetă, precum și în irigații.
Dăunătorii și schimbările climatice
Un legumicultor din Oltenia explică că producția în legumicultură a scăzut drastic din cauza secetei, deoarece condițiile favorizează înmulțirea dăunătorilor. Specialiștii avertizează că schimbările climatice vor continua să afecteze agricultura. Climatologul Adriana Băcescu menționează că ne așteptăm la o variabilitate climatică, cu veri călduroase alternate de zile mai reci și cu precipitații abundente urmate de perioade de secetă prelungită.
Suprafețele expuse riscurilor
La nivel național, peste 11 milioane de hectare sunt expuse riscurilor de aridizare, iar 7 milioane de hectare riscă deșertificarea. Zonele cele mai afectate includ Dobrogea, sudul Câmpiei Române și Moldova.
