Lavinia Șandru: O carieră diversificată în politică, artă și jurnalism
Lavinia Șandru, actriță, jurnalistă și politician, este o figură bine cunoscută în peisajul public românesc din anii 2000. De-a lungul carierei sale politice, a schimbat mai multe partide, inclusiv Partidul Democrat (PD) fondat de Traian Băsescu, Uniunea Națională pentru Progresul României (UNPR) condusă de Gabriel Oprea și Partidul Umanist Social Liberal (PUSL) al lui Dan Voiculescu. De asemenea, a înființat un partid împreună cu Cozmin Gușă, Partidul Inițiativa Națională (PIN), și a candidat pe listele Partidului Social Democrat (PSD).
Studii și începuturi în politică
Lavinia Șandru a absolvit în 1997 Academia de Artă Teatrală din Târgu Mureș. În 2003, a încheiat un stagiu la Parlamentul European, iar un an mai târziu, a obținut un master în Științe Politice de la Universitatea București. Prima sa funcție politică a fost aceea de secretar executiv al Departamentului de imagine din Partidul Democrat, pe care a ocupat-o între 2001 și 2002. În 2004, a devenit președinta organizației Partidului Democrat din Târgu Mureș.
Parcursul politic
În perioada 2004-2008, Lavinia Șandru a fost deputat pe listele PD și, din 2005, a activat ca deputat independent. În 2005, a fondat, împreună cu Cozmin Gușă, Partidul Inițiativa Națională (PIN), care a colaborat în 2011 cu UNPR. În 2009, a anunțat că se va alătura PSD pentru a candida la alegerile europarlamentare, însă nu a reușit să obțină un loc. În 2012, deși ocupa funcția de vicepreședinte al UNPR, a demisionat și a declarat că se retrage din politică. Actualmente, coordonează comunicarea în cadrul Partidului Umanist Social Liberal.
Activități în afara politicii
În timpul pauzelor de la politică, Lavinia Șandru a activat ca prezentatoare TV și a continuat să lucreze ca actriță. De asemenea, conduce Asociația Inițiativa Ecologistă Europeană, o organizație non-guvernamentală dedicată educației non-formale pentru copii și adolescenți. Deține, de asemenea, companii în domeniul producției media. Recent, a încercat să obțină un loc în Parlament la alegerile din 2024, pe listele Partidului Social Democrat, dar fără succes până în prezent.
Controverse și scandaluri
Demisia Laviniei Șandru din PD în 2005 a fost generată de un conflict cu Traian Băsescu, în contextul în care făcea parte din „gruparea Gușă”, care dorea să-l promoveze pe Cozmin Gușă în fruntea partidului. Acest conflict a culminat cu o declarație controversată a lui Băsescu, care a sugerat că „în politică e foarte ușor să ajungi pe centura politicii”. În 2012, Lavinia a afirmat că a ajuns la o împăcare cu Băsescu și că sintagma utilizată de acesta a devenit un brand personal pentru ea.
Lavinia Șandru a fost căsătorită cu Darius Vâlcov, un fost lider PSD, care în 2023 a fost condamnat definitiv la șase ani de închisoare în „dosarul tablourilor”. Această legătură a stârnit controverse și a contribuit la imaginea sa în spațiul public.
Scandalul lui Darius Vâlcov și Lavinia Șandru
Darius Vâlcov a fost trimis în judecată de către DNA în 2015, fiind acuzat de trafic de influență, spălare de bani și desfășurarea de operațiuni financiare incompatibile cu funcția pe care o ocupa. În esență, el a primit sume considerabile de bani pentru a facilita obținerea de licitații publice de către o companie.
Decizia judecătorilor care l-au condamnat pe Vâlcov în prima instanță a subliniat că Lavinia Șandru, fostă soție a acestuia, a încercat să minimizeze responsabilitatea penală a lui Vâlcov prin declarațiile sale de martor. Într-un moment semnificativ, Lavinia Șandru a aflat în direct, în calitate de prezentatoare la Realitatea TV, că Vâlcov a fost plasat în arest la domiciliu, prezentând informația într-un mod sec și solicitând mai multă transparență în cazul său.
Divorțul și scandalurile financiare
În 2016, Lavinia Șandru a comentat despre divorțul său de Darius Vâlcov, afirmând: „Trebuie să avem curaj s-o luăm de la capăt când înțelegem că am greșit drumul.” De asemenea, un alt scandal din trecut a fost legat de sumele pe care una dintre firmele ei le-a încasat pentru o emisiune difuzată de TVR. Potrivit unor informații, TVR plătea 24.000 de euro pentru 12 emisiuni moderate de Șandru. Aceasta a justificat suma, spunând că TVR primea emisiunea completă, care trebuia doar difuzată.
Conflictul din PUSL și relațiile personale
În martie 2024, Cristian Popescu Piedone, fost lider al PUSL, a cerut demisia Laviniei Șandru din partid, exprimându-și nemulțumirea față de strategia de comunicare adoptată. De asemenea, Lavinia Șandru a fost surprinsă în mai multe fotografii alături de Horațiu Potra, care a fost arestat în lipsă în legătură cu un dosar referitor la mercenari.
Averea Laviniei Șandru
În ceea ce privește averea, Lavinia Șandru a declarat că deține un apartament de 98 de metri pătrați în București, achiziționat în 2020 printr-un contract de donație. De asemenea, ea menționează că are un Jeep din 2011, o Skoda din 2016 și bijuterii și obiecte de artă evaluate la 12.000 de euro.
În șapte conturi deschise la bănci din România, Lavinia Șandru are aproximativ 280.000 de euro și a investit 300.000 de euro în titluri de stat. Pe parcursul anului 2024, ea a câștigat aproximativ 37.000 de lei din salariile obținute de la Stratcom Media & Film, unde ocupă funcția de director general, și de la Inițiativa Ecologistă Europeană. De asemenea, a încasat 276.000 de lei din cedarea drepturilor de autor de la diverse instituții și organizații.
Activitatea profesională și implicarea politică
Lavinia Șandru este asociată în patru firme: Stratcom Media & Film, Movingframe SRL, Greenhub Media & Film și Loyal Leasing SRL. În plus, ea joacă un rol important în comunicarea partidului PUSL și este membră a Uniunii Ziariștilor Profesioniști.
În concluzie, Lavinia Șandru își desfășoară activitatea profesională și politică în contextul unor scandaluri și controverse care au marcat cariera ei, având o poziție activă în cadrul Partidului Umanist Social Liberal.
Candidatul la Președinția României își anunță planurile
Unul dintre candidații la funcția de președinte al României a declarat că va aborda direct românii, fără a se ascunde sau a avea antemergător, subliniind importanța transparenței în campania sa. Acesta a subliniat faptul că mulți dintre ceilalți candidați evită contactul direct cu cetățenii.
„Președintele României trebuie să fie un negociator exceptional, capabil să se așeze la orice masă de discuții, să își identifice partenerii și să înțeleagă interesele fiecăruia, pentru a maximiza beneficiile pentru țară”, a declarat candidatul.
Colaborarea cu Polonia ca obiectiv strategic
În cadrul Uniunii Europene, candidatul își propune să dezvolte o alianță solidă cu Polonia, având ca scop crearea unui pol economic și militar. Acesta a afirmat că, în momentul în care va deveni președinte, își dorește ca România și Polonia să organizeze ședințe de guvern împreună, cel puțin de patru ori pe an, subliniind că o astfel de colaborare va aduce beneficii considerabile ambelor țări.
Profiluri ale altor candidați
În perspectiva alegerilor prezidențiale, este important să se analizeze și profilele altor candidați, pentru a înțelege mai bine opțiunile disponibile alegătorilor și viziunea fiecăruia pentru viitorul României.