Înalta Curte de Casație și Justiție sesizează Curtea Constituțională
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) va solicita Curții Constituționale a României (CCR) să se pronunțe asupra proiectului de modificare a pensiilor magistraților. Informația a fost confirmată de surse din cadrul instanței supreme. Decizia a fost adoptată în unanimitate de cei 86 de judecători prezenți la ședința Secțiilor Unite ale ÎCCJ din data de 4 septembrie.
Protestul magistraților
Este important de menționat că, în săptămâna precedentă, magistrații din toate structurile judiciare, inclusiv judecătorii, tribunale, curți de apel și parchete, și-au suspendat activitatea ca formă de protest.
Detalii despre proiectul de lege
Proiectul adoptat de Guvern la începutul acestei săptămâni, care a trecut prin Parlament prin asumarea răspunderii, prevede că pensia magistraților va fi limitată la maximum 70% din salariul net obținut în ultima lună de activitate. De asemenea, se stabilește ca magistrații să iasă la pensie la vârsta de 64 de ani, după o perioadă de 10 ani.
Conform Consiliului Superior al Magistraturii, din totalul de 215.000 de pensii de serviciu existente în țară, aproximativ 5.000 sunt pensiile magistraților, ceea ce reprezintă un procent de 4% din total. De asemenea, CSM a subliniat că, în prima parte a anului 2025, vârsta medie de pensionare a magistraților se menține la 52 de ani.
Reacțiile magistraților
Consiliul Superior al Magistraturii a emis un comunicat pe 21 august, în care a menționat că au crescut atitudinile publice ostile față de judecători și procurori. CSM consideră că această escaladare se manifestă prin:
- Reacții repetate din partea reprezentanților coaliției de guvernare, care caută să vină cu acuzații la adresa sistemului judiciar pentru dificultățile economice și bugetare cu care se confruntă societatea.
- Intensificarea campaniei negative din partea unor instituții media îndreptate împotriva sistemului judiciar.
- Promovarea ideii că modificarea pensiilor speciale ale magistraților ar avea ca scop eliminarea privilegiilor acestora.
- Ignorarea argumentelor aduse de reprezentanții sistemului judiciar și punerea constantă a statutului judecătorilor și procurorilor în discuție, într-o atmosferă de ură publică.
- Disprețul manifestat de unii politicieni și din media față de munca judecătorilor și procurorilor care acționează cu onestitate și profesionalism.
CSM a subliniat că toate aceste acțiuni au scopul de a induce ideea că sistemul judiciar este un instrument la discreția factorului politic, care, în ciuda valorilor statului de drept, ar putea impune justiției ceea ce dorește. De asemenea, CSM a solicitat ca orice intervenție normativă sau de altă natură care vizează judecătorii și procurorii să fie precedată de un dialog real cu aceștia.
CSM Critică Modificările Pensiilor Speciale ale Magistraților
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) își exprimă îngrijorarea cu privire la modificările aduse sistemului pensiilor speciale pentru magistrați, subliniind că acestea afectează în mod grav independența justiției. CSM a evidențiat necesitatea unei „justificări transparente a măsurilor” și a asigurării proporționalității acestora în raport cu specificul, complexitatea și riscurile inerente activității judiciare.
În acest context, CSM a menționat că modificările recente nu au nicio justificare, având în vedere că reforma sistemului pensiilor de serviciu a fost deja implementată prin Legea 282/2023.
Reacția CSM față de Propunerile Guvernului
De asemenea, CSM a subliniat că propunerile Guvernului de a modifica pensiile magistraților reflectă „o atitudine inadmisibilă”, care concretizează o poziție inflexibilă și autoritară a puterii executive în raport cu puterea judecătorească. Această abordare este considerată inacceptabilă într-o societate democratică și este caracteristică regimurilor autocratice.
Forul magistraților a acuzat, de asemenea, Guvernul că acționează într-un mod „contrar principiului constituțional al separației și echilibrului puterilor”, precum și principiului cooperării loiale între instituții.
