Într-un scenariu optimist, amnistia fiscală ar putea să aducă Bugetului de Stat până în 8 miliarde de lei. Ea se adresează atât persoanelor juridice, cât și celor fizice”, a declarat Veronica Dutu, subliniind importanța acestei măsuri pentru economie.

Ce înseamnă 8 miliarde de lei pentru România?

Această sumă este semnificativă pentru bugetul României, echivalând cu aproximativ 0,6% din PIB-ul național. Într-o țară unde infrastructura, educația și sănătatea au nevoie urgentă de investiții, 8 miliarde de lei ar putea fi folosiți pentru finanțarea unor proiecte esențiale. De exemplu:

• Construcția a cel puțin 10 spitale regionale, un proiect întârziat de ani de zile din lipsa fondurilor.
• Modernizarea infrastructurii educaționale prin construirea de școli și creșe moderne în zonele defavorizate.
• Reabilitarea drumurilor naționale și a căilor ferate, contribuind la îmbunătățirea mobilității și competitivității economiei.

Totuși, întrebarea este dacă aceste fonduri vor fi folosite în direcții prioritare pentru dezvoltarea pe termen lung a țării sau dacă vor fi alocate pe măsuri temporare, cu scop electoral.

Campanie electorală și riscul cheltuielilor populiste

Cu alegerile generale la orizont, există riscul ca banii colectați din amnistia fiscală să fie direcționați spre măsuri populiste, menite să câștige simpatia electoratului. Pomenile electorale, sub formă de creșteri salariale sau bonusuri temporare, deja anunțate, ar putea afecta alocarea eficientă a fondurilor.

Veronica Dutu atrage atenția că implementarea amnistiei fiscale poate crea nemulțumiri în rândul celor care și-au plătit datoriile la timp: „Cei care își plătesc datoriile la stat în mod responsabil, se simt nedreptățiți, pentru că multe companii au depus eforturi financiare foarte mari pentru a fi la zi cu toate plățile și datoriile. Mi se pare normal să îți plătești datoriile în relație cu bugetul statului. O țară așa se dezvoltă, cu banii antreprenorilor.”

Ce se va face de fapt cu banii?

Având în vedere contextul electoral, este posibil ca o parte din acești bani să fie folosiți pentru finanțarea unor măsuri temporare, precum majorarea pensiilor sau acordarea unor stimulente financiare pentru diferite categorii sociale, în loc să fie investiți în domenii esențiale pentru dezvoltarea sustenabilă a țării. Acest lucru poate afecta pe termen lung capacitatea României de a crește în mod sustenabil și de a reduce decalajele față de restul Europei. Cea mai optimistă speranță a antreprenorilor este ca Guvernul să investească banii în marile proiecte de infrastructură demarate, cum ar fi Autostrada Moldovei.

Cum poate evita România amnistiile fiscale pe viitor?

Pentru a evita repetarea măsurilor de amnistie fiscală, guvernul trebuie să se concentreze pe îmbunătățirea colectării taxelor și impozitelor la bugetul de stat. Amnistiile fiscale sunt văzute adesea ca soluții pe termen scurt, dar ele subminează disciplina fiscală și creează nemulțumiri în rândul contribuabililor corecți.

Iată câteva măsuri prin care statul poate crește colectarea și preveni necesitatea amnistiilor fiscale:

1. Digitalizarea administrației fiscale: Digitalizarea ANAF și implementarea unor sisteme avansate de monitorizare și colectare ar reduce evaziunea fiscală și ar crește eficiența colectării taxelor. În prezent, procesul birocratic complicat și lipsa de transparență permit unor contribuabili să evite taxele sau să amâne plățile.
2. Îmbunătățirea educației fiscale: Promovarea unei culturi fiscale în rândul contribuabililor, atât persoane fizice cât și juridice, este esențială. O mai bună înțelegere a rolului taxelor în dezvoltarea țării ar putea încuraja mai multe companii să își respecte obligațiile financiare la timp.
3. Combaterea evaziunii fiscale: Evaziunea fiscală este o problemă majoră în România, iar autoritățile ar trebui să înăsprească controalele și să aplice sancțiuni mai drastice pentru cei care încalcă legile fiscale. Investirea în resurse pentru combaterea economiei subterane este esențială pentru creșterea veniturilor bugetare.
4. Simplificarea legislației fiscale: Un sistem fiscal simplu și clar este mai ușor de respectat și de aplicat. Companiile și contribuabilii individuali întâmpină adesea dificultăți din cauza legislației fiscale complexe și schimbătoare, ceea ce duce la neconformare.

Cele mai mari provocări în colectarea veniturilor

România se confruntă cu o serie de provocări majore în colectarea veniturilor la bugetul de stat, printre care:

• Economia subterană: Aproximativ 20% din PIB-ul României provine din economia subterană, ceea ce înseamnă că o parte semnificativă din activitatea economică nu este impozitată.
• Eficiența redusă a ANAF: Lipsa digitalizării și a infrastructurii moderne în colectarea taxelor face dificilă urmărirea plăților și identificarea contribuabililor care încalcă regulile fiscale.
• Complexitatea legislației fiscale: O legislație confuză, care se schimbă frecvent, îi descurajează pe contribuabili să își respecte obligațiile fiscale.

Pentru ca România să devină mai eficientă în colectarea veniturilor, este esențial ca guvernul să își îmbunătățească mecanismele de control și să promoveze un comportament fiscal responsabil. Amnistiile fiscale ar trebui să fie soluții de ultimă instanță, nu un mecanism recurent.

„Ar trebui să existe o disciplină financiară pentru companii. Să se trezească, să -și declare și să-și plătească taxele la stat. O companie dacă este în dificultate trebuie să analizeze care au fost măsurile luate la nivel de management de au ajuns în această situație. Cred că e și o problemă de educație. Un antreprenor care are o educație solidă și o experiență antreprenorială din familie, din școală sau din ce învață singur, este mult mai responsabil cu compania lui și niciodată nu o să o aducă în stare de faliment. Gândiți-vă că la noi, în România, antreprenoriatul s-a făcut după ureche. De zeci de ani noi nu am avut o școală de antreprenoriat. Cred că trebuie pornit de la educație. Că dacă am avea niște antreprenori educați,responsabili și cu viziune, în bugetul României cu siguranță ar intra mai mulți bani de la companii. În al doilea rând, aceste măsuri care se dau, vin pe genunchi. Că de 1 decembrie sunt alegeri și până pe 25 noiembrie trebuie să-ți plătești taxele. Nu vi se pare că e puțin așa, fără cap? Eu dacă aș fi fost în măsură, să fiu ministrul de finanțe, și cu siguranță ei au știut că la sfârșit de an impactul va fi mic. Intrăm în aceași horă an de an în care la finalul sezonului rămânem fără bani și trebuie să facem bugetul. Trebuia ca această amnistie să fie dată la început de an și așa ar fi intrat mai mulți bani în bugetul statului.” a încheiat Veronica Duțu expunerea de al RFI.