O perspectivă oferită de Connectopia – agenție de comunicare și consultanță în campanii electorale
În 2024, atât în România, cât și în SUA, campaniile electorale au ajuns într-un punct de cotitură în care emoția și impactul mesajelor pe rețelele de socializare au depășit clar importanța proiectelor concrete de țară. În contextul alegerilor prezidențiale din România și campaniei premergătoare alegerilor din SUA, mesajele politicienilor sunt gândite strategic pentru a genera engagement maxim pe platformele de social media, în loc să contureze planuri detaliate pentru viitorul țării. Această schimbare fundamentală a fost posibilă datorită modului în care funcționează algoritmii social media și a evoluției consumului de conținut digital.
Contextul României: Campania pentru alegerile prezidențiale din 2024
Pe măsură ce ne apropiem de primul tur de scrutin din 24 noiembrie 2024, campania electorală din România devine din ce în ce mai vizibilă în mediul online. În loc să asistăm la dezbateri riguroase pe marginea politicilor economice, educaționale sau de securitate internațională, politicienii și staff-urile lor preferă să creeze momente emoționale și să își construiască imaginea prin intermediul rețelelor de socializare. Așa cum ai menționat, politicienii se pozează adesea în situații favorabile, fie că sunt alături de sinistrați sau că pretind că muncesc la rezolvarea unor probleme majore ale țării. Obiectivul principal nu este informarea corectă a publicului cu privire la proiectele de țară, ci crearea unei povești emoționale care să capteze atenția alegătorilor.
Această orientare spre emoție, în detrimentul proiectelor concrete, nu este specifică doar României. În SUA, un fenomen similar are loc, unde campaniile sunt dominate de mesaje populiste, imagini cu impact emoțional puternic și o permanentă nevoie de viralizare pe social media. Un caz foarte elocvent este cel recent din SUA. În cadrul unui discurs susținut vineri în Springfield, Ohio, fostul președinte Donald Trump a reluat una dintre temele sale centrale legate de imigrație, promițând „expulzări în masă” dacă va câștiga alegerile din 2024. Într-un moment care a atras atenția și controverse, Trump a susținut că imigranții haitieni din SUA ar fi ajuns să mănânce pisici și câini, referință menită să sublinieze, în mod dramatic, problemele de integrare și infrastructură socială. Această afirmație, fără dovezi clare care să o susțină, a generat reacții polarizante pe rețelele de socializare și a fost amplificată de susținătorii și criticii săi. Emotica discursului său este tipică stilului campaniilor politice actuale din SUA, unde subiectele delicate sunt exagerate pentru a stârni răspunsuri emoționale puternice și pentru a crește engagement-ul online.
Algoritmi de Viralizare și Modul în Care Emoția Influențează Campaniile Politice
Una dintre cele mai puternice influențe asupra campaniilor electorale de astăzi este dată de algoritmii care stau la baza platformelor de social media, cum ar fi Facebook, Instagram, Twitter (X) și, în special, TikTok. Algoritmii acestor platforme sunt proiectați să promoveze conținutul care generează cel mai mare grad de interacțiune. În mod particular, postările care provoacă emoții puternice — fie că este vorba despre furie, entuziasm, empatie sau teamă — tind să aibă o rată mai mare de viralizare, deoarece acestea sunt cele mai probabil să fie distribuite, comentate și apreciate.
1. Ce înseamnă „viralizare” în mediul politic?
Conținutul viral este acel tip de conținut care se răspândește rapid și pe scară largă în mediul online, datorită partajărilor și interacțiunilor utilizatorilor. În campaniile electorale, viralizarea unui mesaj poate fi esențială pentru a câștiga vizibilitate și a aduce candidatul în centrul atenției publice. În România, spre exemplu, un politician care reușește să declanșeze o dezbatere sau să creeze un moment emoțional puternic într-un videoclip poate obține milioane de vizualizări într-un timp scurt, fără a investi masiv în publicitate tradițională.
2. Rolul emoției în viralizarea mesajelor electorale
Studiile au demonstrat că emoțiile negative, cum ar fi furia sau frustrarea, au o capacitate de a se răspândi mult mai rapid decât emoțiile pozitive. De exemplu, un studiu realizat de Universitatea din New York a arătat că mesajele care conțin furie sunt cu 17% mai predispuse să fie distribuite decât cele neutre sau pozitive. De asemenea, emoția poate influența algoritmii platformelor: un post care generează multe comentarii furioase sau reacții emoționale tinde să fie amplificat de algoritmi, deoarece este văzut ca fiind mai interesant sau mai relevant pentru utilizatori.
Acest tip de conținut emoțional domină campaniile electorale din România, unde politicienii caută să declanșeze reacții intense pentru a amplifica vizibilitatea mesajelor lor. Prin prezentarea unor momente de criză sau dramatizarea problemelor sociale, aceștia caută să capteze atenția și să declanșeze răspunsuri emoționale care cresc interacțiunea pe platformele de socializare.
3. Impactul rețelelor sociale și TikTok în SUA și România
Un caz particular este TikTok, o platformă care este pe cale de a fi interzisă în SUA din motive de securitate națională, dar care a avut un impact uriaș în modelarea mesajelor politice din campaniile recente. TikTok se bazează pe un algoritm foarte sofisticat, care utilizează învățarea automată pentru a selecta conținutul bazat pe interacțiuni anterioare. Algoritmul lui TikTok prioritizează videoclipurile scurte și captivante, care stârnesc imediat o emoție puternică.
În România, TikTok a devenit un mediu esențial pentru politicienii care caută să atragă un electorat mai tânăr, cu videoclipuri scurte, stilizate, și foarte emoționale. Potrivit datelor Statista, utilizatorii români petrec în medie peste 95 de minute pe zi pe TikTok, iar platforma a devenit unul dintre principalele mijloace prin care mesajele politice pot ajunge rapid la milioane de oameni. La nivel mondial, TikTok a ajuns la peste 1 miliard de utilizatori activi, dintre care un procent semnificativ este reprezentat de tineri.
Date și statistici privind consumul de social media și impactul emoțional
Un studiu publicat de Pew Research Center în 2023 a arătat că 62% dintre americani se informează în principal de pe rețelele de socializare, în timp ce în România, aproximativ 40% dintre alegători spun că sunt influențați în mod direct de conținutul pe care îl văd pe platforme precum Facebook, Instagram sau TikTok (potrivit unui raport din 2022 al INSCOP Research). Aceste platforme au devenit principalele canale de distribuție a mesajelor politice și au înlocuit mass-media tradițională ca sursă primară de informare pentru tinerii alegători.
Principalii algoritmi care influențează campaniile electorale
- Facebook și Instagram: Ambele platforme utilizează un algoritm bazat pe „engagement bait”, adică prioritizează postările care generează reacții (like-uri, comentarii, partajări). Emoția stârnită de postare determină numărul de interacțiuni, ceea ce face ca postările emoționale să fie mult mai vizibile decât cele informaționale.
- Twitter (X): Algoritmul Twitter prioritizează postările care declanșează conversații aprinse, adesea bazate pe teme polarizante.
- TikTok: Utilizează un algoritm de recomandare bazat pe interesul individual, dar și pe emoțiile stârnite de conținut (de exemplu, videoclipurile care provoacă râs, furie sau compasiune sunt promovate în feed-urile utilizatorilor).
În 2024 emoția depășește proiectele
În campania electorală din România din 2024, ca și în cea din SUA, s-a produs o schimbare esențială: proiectele concrete de țară și dezbaterile politice de substanță au fost înlocuite de jocul emoțiilor, strategii de viralizare și crearea unor momente de impact vizual și emoțional pe social media. Aceasta nu este doar o consecință a evoluției platformelor digitale, ci și a schimbării modului în care electoratul modern consumă informația. Alegătorii, din ce în ce mai puțin interesați de detaliile politice tehnice, preferă mesaje scurte, ușor de înțeles și cu un puternic impact emoțional.
Strategiile de campanie nu mai sunt construite în jurul unor viziuni pe termen lung pentru România sau pentru SUA, ci în jurul unor „momente virale”, menite să atragă atenția și să genereze capital electoral instantaneu. Aceasta este noua paradigmă a campaniei pentru cel mai important om în statul român.
