Migranții în România: O temă controversată și în creștere
Conceptul conform căruia migranții ar dori să ia locurile de muncă ale românilor sau să îi înlocuiască complet se răspândește din ce în ce mai mult în România, o țară care are printre cele mai mari comunități de cetățeni plecați în străinătate din Europa. Politicienii din partidele extremiste incită la respingerea muncitorilor străini, iar pe străzile și în locurile de muncă apar tot mai multe acte de violență. Specialiștii consideră că „problema” migranților a devenit o nouă temă de campanie, într-o societate deja tensionată după anularea alegerilor. Dar ce anume a dus la această situație?
Incidente violente în București și Baia Mare
Într-un incident recent, un cetățean străin care efectua livrări cu bicicleta a fost agresat de un tânăr pe o stradă din București, care i-a cerut să se întoarcă în țara sa, numindu-l „invadator”. De asemenea, săptămâna trecută, într-o fabrică de mobilă din Baia Mare, au avut loc confruntări între muncitorii români și cei nepalezi.
Discursuri extremiste și campanii anti-migranți
Formațiunile politice cu viziuni extremiste din România au avut o atitudine constant negativă față de migranți. Deputatul AUR, Dan Tănasă, a îndemnat recent pe rețelele sociale cetățenii să refuze comenzile livrate de străini. În plus, el a declarat în Parlament că nu își dorește să vadă „picior de azilant și de refugiat în România”. De asemenea, liderul AUR, George Simion, a inițiat un sondaj pe Facebook referitor la expulzarea cetățenilor pakistanezi care au fost prinși capturând lebede pe râul Argeș. Diana Șoșoacă a exprimat, de asemenea, temeri cu privire la o „înlocuire planificată a poporului român” prin amestecarea diferitelor culturi, ceea ce, în opinia sa, ar putea duce la conflicte.
Cauzele angajării muncitorilor străini
Adriana Iftime, vicepreședintă a Patronatului Societăților din Construcții, a subliniat că România se confruntă cu o criză acută a forței de muncă de mai bine de 10 ani, în special în sectorul construcțiilor. „În ultimii trei ani, în țară au intrat aproximativ 26.000-27.000 de muncitori străini, majoritatea din Asia, pentru a acoperi o parte din deficitul de forță de muncă”, a explicat aceasta. Iftime a dezmințit și zvonurile conform cărora muncitorii străini ar primi salarii mai mari decât românii, afirmând că aceștia sunt supuși acelorași reguli și legi ca toți muncitorii din România, deși angajatorii suportă costuri suplimentare pentru cazare și deplasări.
Exploatarea temei migranților în campaniile politice
Răzvan Petri, fondator al platformei „Politica la Minut”, consideră că partidele extremiste valorifică subiectul migranților pentru a-și crește capitalul de imagine. „Am avertizat încă din anul trecut că se conturează o nouă temă de campanie pentru aceste partide. Odată cu încheierea pandemiei și cu intensificarea conflictului de la graniță, extremiștii caută un nou inamic fals”, a declarat el.
Îndemnuri pentru adaptarea modelului internațional
Răzvan Petri a subliniat necesitatea de a adopta modele din țări precum Statele Unite, Franța și Polonia, unde migrația reprezintă o temă de mare interes. El a menționat protestele susținute de partidele extremiste din aceste state, observând un dublu standard în abordarea naționaliștilor români. Aceștia sunt foarte protecționiști față de diaspora românească, reacționând prompt la nedreptățile întâmpinate de românii din străinătate, dar nu oferă aceleași drepturi și protecție pentru imigranții care vin în România.
Rolul specialiștilor în combaterea discriminării
Cătălin Raiu, membru al colegiului director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), a discutat despre creșterea extremismului în România, subliniind că anularea alegerilor prezidențiale din anul precedent a generat un val de populism care nu a mai fost experimentat de societate. Această situație a dus la comportamente care tind să devină exemple pentru diverse categorii de oameni.
Provocările instituțiilor statului
Raiu a evidențiat amploarea incitării la ură pe rețelele sociale, semnalând că aceasta a devenit aproape imposibil de controlat. Instituțiile statului se confruntă cu dificultăți în a monitoriza activitatea din mediul online. El a sugerat că este esențial să revenim la o legislație clară, care să considere incitarea la ură ca o agresiune împotriva demnității umane, și a subliniat necesitatea ca autoritățile să tragă un semnal de alarmă în această privință.
Reprezentantul CNCD a adăugat că instituțiile care se ocupă cu drepturile omului necesită o finanțare mai adecvată pentru a putea implementa acțiuni de control și conștientizare. El a menționat că, în prezent, există o relativizare a rolului acestora, ceea ce face lupta împotriva urii din societate o provocare considerabilă, în contextul în care resursele alocate de guvern sunt insuficiente.
Fluxul de muncitori străini în România
Anul 2022 a marcat o expansiune semnificativă a angajării muncitorilor străini pe piața românească. Comparativ cu anul anterior, cotele de muncitori străini s-au dublat și au crescut de zece ori față de perioada 2017-2018. Iată statisticile relevante:
- 2018: 8.000 lucrători
- 2019: 30.000 lucrători
- 2020: 30.000 lucrători
- 2021: 50.000 lucrători
- 2022: 100.000 lucrători
Până în prezent, cotele s-au menținut la nivelul anului 2022. Ministerul Muncii a declarat că în acest an, 100.000 de lucrători străini ar putea fi admiși pe piața muncii din România pentru a compensa deficitul de forță de muncă din sectoare precum construcțiile, transporturile, industria hotelieră și alimentația publică.