Obligația de cheltuieli pentru apărare stabilită la summitul NATO de la Haga
Conform angajamentului luat la summitul NATO de la Haga din 2025, statele membre trebuie să aloce 5% din PIB pentru apărare. Această măsură ar duce la o situație în care aproape toate țările europene membre NATO, cu excepția Suediei, ar cheltui mai mult pentru apărare decât pentru educație. În cazul României, unde veniturile bugetare reprezintă doar 34% din PIB, respectarea acestui angajament ar implica direcționarea a aproape 15% din veniturile bugetare ale statului către apărare, cel mai ridicat procent dintre statele europene membre NATO. Aceste date au fost prezentate de Monitorul Social, un proiect al Friedrich Ebert Stiftung România, care a analizat statisticile oficiale ale Eurostat.
Detalii despre summitul de la Haga
La summitul NATO de la Haga din 2025, toate statele membre, cu excepția Spaniei, s-au angajat să aloce 5% din PIB pentru apărare. Deși acest procent este uniform, cheltuielile efective din bugetul național variază, deoarece statele membre utilizează veniturile obținute din diverse surse, cum ar fi taxe, impozite și redevențe, pentru a-și finanța bugetul de apărare.
În contextul României, care colectează doar 34% din PIB, o alocare de 5% din PIB pentru apărare ar însemna că țara ar cheltui aproape 15% din veniturile sale bugetare, plasând-o pe primul loc în rândul țărilor europene membre NATO în ceea ce privește procentul alocat apărării. De exemplu, Franța, cu venituri bugetare de 51,5% din PIB, ar aloca pentru apărare mai puțin de 10% din totalul încasărilor sale.
Compararea cheltuielilor între statele europene
Situații similare cu cea a României pot fi observate în alte țări din estul Europei, unde bugetele naționale sunt mai mici ca procent din PIB. Bulgaria și Lituania ar trebui să aloce 13,6% din veniturile bugetare pentru apărare, iar Cehia 12,4%.
Exemple din anii anteriori
În anul 2023, România a cheltuit aproximativ 1,7% din PIB pentru apărare, echivalent cu aproximativ 5% din veniturile bugetare de 34% din PIB. Aceasta proporție era comparabilă cu alte țări din Europa de Est, precum Polonia, care a cheltuit 2,1% din PIB, și Bulgaria, cu 1,5% din PIB. În contrast, statele din vestul Europei alocau sub 3% din încasările lor pentru apărare; media cheltuielilor pentru apărare în Uniunea Europeană era de 1,3% din PIB, în timp ce veniturile bugetare reprezentau 45% din PIB. Astfel, atingerea pragului de 5% din PIB pentru cheltuielile de apărare ar exercita o presiune mult mai mare asupra bugetului României comparativ cu alte state din vestul Europei, care încasează mult mai mult.
Particularitățile Suediei
„Situația devine și mai dramatică atunci când facem o comparație între cheltuielile naționale pentru educație și apărare”, subliniază Monitorul Social. În 2023, toate statele europene investeau mai mult în educație decât în apărare, media cheltuielilor pentru educație în UE27 fiind de 3,5 ori mai mare decât cea pentru apărare. Astfel, dacă toate statele europene membre NATO ar respecta angajamentul de la summitul de la Haga, Suedia ar rămâne singurul stat european cu o situație diferită.
Alocarea bugetară: educație vs apărare în România
În contextul recentelor discuții privind bugetul Uniunii Europene, se conturează o tendință îngrijorătoare: alocarea mai mare a resurselor financiare pentru apărare decât pentru educație. Acest lucru se întâmplă fără a lua în calcul posibilele reduceri de fonduri necesare pentru a crea un spațiu fiscal adecvat.
Presați de acordurile internaționale
Noua abordare privind consolidarea cheltuielilor de apărare în Uniunea Europeană va exercita o presiune disproporționată asupra statelor membre. România, în special, se află într-o poziție vulnerabilă, din cauza încasărilor sale bugetare care sunt semnificativ sub media Uniunii Europene, care include 27 de state. În prezent, România alocă 5% din încasările naționale pentru apărare, dar acordul de la Haga ar putea duce această alocare la aproape 15%.
Deficitul bugetar și provocările financiare
O altă dificultate este imposibilitatea de a acoperi aceste cheltuieli prin împrumuturi, având în vedere că România se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, estimat la aproape 9% pentru anul 2024. În plus, statele membre NATO ar putea ajunge într-o situație în care cheltuielile pentru apărare să depășească, în mod alarmant, investițiile în educație.
Necesitatea reformelor fiscale
În concluzie, având în vedere contextul actual de securitate și angajamentele internaționale asumate, România nu își poate permite să rămână cu un nivel scăzut al veniturilor bugetare, în comparație cu media statelor din Uniunea Europeană. Combaterea evaziunii fiscale și adaptarea sistemului fiscal la standardele europene sunt esențiale pentru creșterea veniturilor bugetare. Aceste măsuri ar putea ajuta România să se apropie de media europeană de aproximativ 45% din PIB, asigurând astfel resursele necesare pentru a face față angajamentelor internaționale și a susține educația și dezvoltarea pe termen lung.