USR solicită o reacție mai puternică în fața războiului hibrid
Președintele Uniunii Salvați România (USR), Dominic Fritz, a subliniat că în România există cel puțin 10 instituții capabile să intervină în combaterea războiului hibrid, însă acestea nu au acționat, în special din cauza lipsurilor în digitalizare. Fritz a afirmat că „statul nu înțelege instrumentele digitale” și a accentuat necesitatea formării unui grup de lucru specializat în combaterea digitală.
Declarații despre analfabetismul digital al autorităților
În cadrul unei intervenții de marți la Antena 3, Dominic Fritz a fost întrebat dacă autoritățile române demonstrează analfabetism în gestionarea războiului hibrid. Răspunsul său a fost clar: „Așa este. Putem să enumărăm împreună 10 instituții care se pot implica în combaterea acestui război hibrid și în explicarea situației către populație. N-au făcut-o. Și nu o fac în continuare. E dureros.”
Impactul digitalizării asupra securității naționale
Liderul USR a subliniat că analfabetismul digital al autorităților este o consecință a stagnării digitalizării în România. „Statul nu înțelege instrumentele digitale și va trebui foarte, foarte rapid să facem un salt tehnologic, să înțelegem mult mai bine ce fac rușii și cum funcționează această tehnologie,” a adăugat el.
Pericolele dezinformării și necesitatea unei reacții coordonate
Fritz a explicat cum interacțiunile online, cum ar fi „like”-urile acordate postărilor generate de inteligența artificială, pot contribui la crearea unor baze de date utilizate de actorii rău intenționați. „Aceste like-uri fac parte dintr-o bază de date și rușii știu exact cine este suficient de naiv să creadă că o imagine generată de inteligența artificială, care apelează la nostalgie, empatie sau milă, poate fi folosită ulterior pentru a targeta aceste persoane cu mesaje proruse,” a declarat el. Acesta este un aspect alarmant, iar din acest motiv, Fritz subliniază importanța formării unui task-force dedicat combaterii strategiilor de dezinformare.