Recent, un mesaj care a devenit viral în rândul șoferilor din România afirmă că autoritățile ar fi instalat camere de supraveghere cu recunoaștere facială și radar în intersecții din București și Ilfov, capabile să identifice automat și să sancționeze șoferii pentru abateri de la regulile de circulație. Informația a fost dezmințită ca fiind falsă, iar avocatul Bogdan Buneci a adus clarificări pentru a calma îngrijorările șoferilor.
Poziția Avocatului Bogdan Buneci
Avocatul Bogdan Buneci a explicat că asemenea camere de recunoaștere facială nu au fost instalate în intersecțiile despre care se vorbește și că legislația românească actuală nu permite utilizarea unor astfel de sisteme de supraveghere automate. Avocatul a subliniat că legislația din România nu include prevederi care să autorizeze utilizarea inteligenței artificiale în scopul identificării și sancționării automate a șoferilor care încalcă regulile de circulație.
„Legat de aceste știri apărute în spațiul public, conform cărora ar exista camere de supraveghere dotate cu recunoaștere facială sau bazate pe inteligență artificială pentru a descuraja comportamentele iresponsabile în trafic, trebuie spus clar că aceste camere nu sunt instalate în intersecțiile menționate în acele mesaje,” a declarat avocatul Buneci.
Acesta a precizat că în România nu există, în prezent, un cadru legislativ pentru folosirea inteligenței artificiale în astfel de scopuri. La nivel european există un regulament în curs de implementare, care ar putea fi aplicat în viitor și în România, însă acesta este încă într-o fază incipientă de adoptare.

Autoritățile CNAIR și Poliția Rutieră Neagă Existența Camerelor cu Recunoaștere Facială
Pentru a clarifica situația, avocatul Bogdan Buneci a subliniat că atât CNAIR, cât și Poliția Rutieră au confirmat că nu există astfel de camere de supraveghere cu recunoaștere facială în intersecțiile menționate. Camerele instalate în București și Ilfov sunt de fapt administrate de Primăria Capitalei și sunt utilizate strict pentru monitorizarea traficului. Imaginile captate de acestea pot fi accesate de Poliție doar la cerere, și doar în cadrul unor investigații penale.
Avocatul a oferit și câteva exemple în care aceste imagini sunt accesate legal: „În cazul unui incident grav, cum ar fi o altercație în trafic sau un accident cu victime, Poliția poate solicita acces la aceste înregistrări pentru a identifica persoanele implicate. În astfel de cazuri, camerele pot ajuta anchetatorii să obțină informații despre desfășurarea evenimentului, însă nu există posibilitatea de a folosi camere pentru a aplica sancțiuni automate în trafic.”
Camerele de Supraveghere Sunt Exclusiv pentru Monitorizarea Traficului
În conformitate cu legislația actuală, camerele funcționale de pe drumurile publice sunt utilizate exclusiv pentru monitorizarea traficului și ajutarea anchetelor penale, nu pentru sancționarea automată a șoferilor. Dacă ar exista astfel de camere automate pentru identificarea șoferilor și aplicarea de sancțiuni, acestea ar fi considerate ilegale și neconforme cu legislația actuală.
„Momentan, camere de supraveghere cu recunoaștere facială pentru sancționarea automată a abaterilor de circulație nu există în România, deoarece legislația nu permite acest lucru,” a explicat avocatul.
Cine Gestionează Camerele de Supraveghere?
Bogdan Buneci a clarificat și faptul că CNAIR se ocupă de camerele de supraveghere de pe drumurile naționale și autostrăzi, în timp ce în orașe, administrarea aparține autorităților locale. În toate cazurile, Poliția poate solicita accesul la înregistrări doar în cazuri specifice și în scopuri punctuale, cum ar fi investigațiile penale.
Informațiile privind existența camerelor de supraveghere cu recunoaștere facială în București și Ilfov, care ar sancționa automat șoferii pentru încălcarea regulilor de circulație, sunt nefondate. Camerele de supraveghere existente sunt destinate doar monitorizării traficului și sprijinirii anchetelor penale. Avocatul Bogdan Buneci sfătuiește șoferii și cetățenii să verifice informațiile din surse oficiale și să fie sceptici față de zvonurile neconfirmate.
Autor: B. Constantin

