Impactul liberalizării prețurilor la energie asupra economiei românești
Blocul Național Sindical (BNS) a prezentat, miercuri, un studiu intitulat „Creșterea costului vieții și sărăcia energetică în contextul (re)liberalizării pieței energiei în România”. Conform acestuia, liberalizarea prețurilor la energie, care va intra în vigoare de la 1 iulie, combinată cu majorarea TVA-ului de la 1 august, va determina o creștere a inflației aproape de 10%. Aceasta va afecta semnificativ puterea de cumpărare a populației.
Sindicaliștii estimează că prețul energiei electrice va ajunge să fie al șaptelea cel mai mare din Uniunea Europeană. BNS subliniază că măsurile de austeritate adoptate de noul Guvern au distorsionat atenția opiniei publice față de impactul liberalizării prețurilor la energie. „Liberalizarea prețurilor, împreună cu măsurile guvernamentale, inclusiv creșterea TVA și înghețarea beneficiilor salariale și sociale, vor avea un impact profund asupra celor cu venituri reduse”, se menționează în comunicatul BNS.
Provocările economice și sociale
BNS avertizează că efectele cumulate ale liberalizării și majorării TVA vor amplifica inflația, ceea ce va eroda puterea de cumpărare a veniturilor populației. „Reducerea veniturilor salariale în sectorul public, înghețarea pensiilor și prestațiilor sociale, precum și restricționarea accesului la servicii de sănătate pentru anumite categorii sociale vor contribui la creșterea numărului de români care se confruntă cu riscul de sărăcie”, subliniază sindicatul.
În perioada noiembrie 2021 – august 2024, bugetul de stat a alocat subvenții totale pentru energie în valoare de 26,97 miliarde lei, alte 4,13 miliarde lei fiind în discuție. Această subvenționare a beneficiat atât consumatorii casnici (44%), cât și cei non-casnici (56%).
Statistici alarmante privind sărăcia
BNS semnalează că, în 2024, chiar și în condițiile actuale, 1 din 5 români se confrunta cu sărăcia, iar 1 din 6 români suferea de deprivare materială și socială severă. Pragul de sărăcie a fost stabilit la 1938,5 lei pe lună, iar aproximativ 3.595.000 de persoane se aflau sub acest prag. În plus, 14,5% dintre gospodării întâmpinau dificultăți la plata facturilor de utilități, în comparație cu media de 6,9% la nivelul Uniunii Europene.
De asemenea, prețul energiei electrice în România a fost al cincilea cel mai mare din Uniunea Europeană, raportat la paritatea puterii de cumpărare, fiind comparabil cu cel din Cehia, Cipru, Germania și Polonia.
Deciziile viitoare ale Guvernului
La 1 iulie 2025, Guvernul a decis să renunțe la măsurile de subvenționare implementate între 2021 și 2025, înlocuindu-le cu o măsură cu aplicabilitate mai restrânsă, legată strict de pragul de sărăcie din 2024. BNS a realizat o evaluare a aplicării și impactului schemei de subvenționare, punând accent pe efectele liberalizării prețurilor, în special pentru consumatorii casnici.
Sindicaliștii consideră că este esențial ca, la finalizarea acestei măsuri de sprijin, Guvernul să analizeze eficiența utilizării acesteia în sprijinul populației afectate.
Subvenționarea prețului la energie: Beneficii pentru consumatori sau furnizori?
În mod natural, ne întrebăm dacă subvenționarea prețului la energie a fost o măsură menită să sprijine consumatorii sau dacă, de fapt, o parte din aceste beneficii au fost preluate de furnizorii de energie. Este esențial să analizăm în ce măsură statul a garantat că această inițiativă nu distorsionează piața și nu devine un mecanism de fraudare a bugetului public.
