Declarații ale Premierului Ilie Bolojan despre Deficitul Bugetar și Încetinirea Economică
Premierul Ilie Bolojan a afirmat miercuri, în cadrul unei emisiuni la Digi24, că măsurile implementate de Guvern pentru reducerea deficitului bugetar contribuie la încetinirea economică, un aspect observat în prezent în România.
„Există doi factori care au influențat scăderea economică din România. Unul dintre aceștia provine din exterior, iar celălalt este de natură internă. Factorul extern se referă la încetinirea generală a dezvoltării economice în Europa. Germania, cel mai important partener comercial al României, se confruntă de mai mulți ani cu stagnarea. Astfel, orice evoluție economică din țările europene interconectate cu economia noastră ne afectează direct. Acest factor extern, care provine din anii anteriori, s-a reflectat în toate estimările economice. Am început anul cu o prognoză de 2,5%, în timp ce, în anii anteriori, am avut creșteri economice de 3-4%. La jumătatea acestui an, estimările se arată a fi optimiste, dar este probabil ca la finalul anului să ne situăm între 1 și 2%, cu speranța că nu va fi mai puțin”, a declarat premierul.
Referitor la factorul intern care afectează economia, Bolojan a explicat că acesta se leagă de măsurile necesare pentru reducerea deficitului bugetar. „Aceste măsuri, deși necesare, generează încetinire economică. În acest context, consumul a scăzut, ca urmare a creșterii TVA-ului și a altor contribuții suplimentare. De asemenea, frânarea creșterii salariilor în sectorul public a avut un impact negativ asupra consumului. Având în vedere că dezvoltarea noastră s-a bazat în mare parte pe consum, aceste măsuri inevitabile contribuie la încetinirea creșterii economice și la o ușoară creștere a inflației”, a adăugat premierul.
În ciuda provocărilor, Bolojan s-a declarat „optimist moderat” și a exprimat încredere în economia românească și în abilitatea românilor de a depăși această perioadă dificilă. Premierul a subliniat că măsurile adoptate vor continua, atât în ceea ce privește reducerea cheltuielilor, cât și în privința creșterii veniturilor la buget, având în vedere că România ar putea plăti, probabil, peste 10 miliarde de euro în dobânzi în acest an.
