Marcel Boloș despre deficitul bugetar al României
Marcel Boloș, fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, a comentat recent asupra situației deficitului bugetar din România, afirmând că „nimeni nu își asumă nimic” în acest context. Într-o postare pe rețelele sociale, el a subliniat că „jaloanele din PNRR nu mai sunt recunoscute de nimeni” și a criticat lipsa de responsabilitate din partea celor care au contribuit la această situație. Boloș a declarat că deficitul bugetar nu a apărut din neglijență, ci din decizii care au fost votate și susținute anterior, adăugând că unii dintre cei mai vocali critici de astăzi sunt cei care au promovat acele măsuri.
„Parcă am intrat într-un capitol din Kafka: se pronunță verdicte, se agită vinovății, dar nimeni nu își asumă nimic. Jaloanele din PNRR? Nu le mai recunoaște nimeni. Reforma pensiilor? A fost binevenită și a adus bucurie multor pensionari, dar parcă s-a votat singură. Cofinanțările pentru investiții mari din fonduri europene? S-a presupus că le va plăti altcineva, dintr-un alt buget, într-o altă țară. Astfel, deficitul a ajuns să fie singurul personaj fără avocat, dar cu toți ochii ațintiți asupra lui. Sala de judecată este plină de martori amnezici”, a declarat Boloș, subliniind gravitatea problemei.
Impactul deficitului bugetar
Boloș a reamintit importanța deficitului bugetar ca problemă de interes național, care afectează stabilitatea macroeconomică a țării, costul finanțării și nivelul datoriei publice. El a avertizat că, dacă nu este gestionat corespunzător, deficitul poate conduce la situații critice, inclusiv la incapacitate de plată. „Aceasta nu este doar opinia mea, ci și ceea ce indică manualele de finanțe publice și experiențele altor state mai dezvoltate care au gestionat deficite semnificative”, a adăugat el.
Cauzele deficitului bugetar în 2023, 2024 și 2025
Boloș a enumerat câteva dintre principalele cauze ale deficitului bugetar pentru următorii ani:
„Prima cauză este reforma pensiilor, Jalonul 214 din PNRR. Aceasta reprezintă un angajament ferm al României față de Comisia Europeană, concretizat prin Legea 360/2023. Deși reforma era necesară, aplicarea ei a avut un impact bugetar major, estimat la 10 miliarde lei în 2024 și 33 miliarde lei în 2025. Am avertizat încă din faza de avizare că această presiune nu poate fi susținută fără o reformă fiscală paralelă. Legea a fost adoptată, în ciuda tuturor semnalelor de alarmă primite, inclusiv de la Comisia Europeană. Deși reforma în sine a fost apreciată pentru sustenabilitatea pe termen lung, costul pe termen scurt a fost ignorat, iar avertismentele Ministerului Finanțelor s-au concretizat”, a explicat Boloș.
„A doua cauză este reforma salarizării unitare, Jalonul 420 din PNRR. În fața grevelor din 2023–2024, Guvernul a reacționat cu cinci ordonanțe de urgență care au dus la majorări salariale în educație, sănătate, ordine publică, culte și administrație. Aceste măsuri au fost prezentate ca avansuri din reforma promisă în PNRR, dar costul suplimentar în 2024 este estimat la 19,1 miliarde lei, iar Ministerul Finanțelor a emis avize cu avertismente clare privind sustenabilitatea acestor decizii”, a adăugat el.
„A treia cauză este legea burselor școlare, care a fost implementată fără criterii clare și cu un impact subestimat. Estimările inițiale s-au dovedit a fi eronate, iar deficitul s-a adâncit cu 4,7 miliarde lei. A patra cauză o reprezintă sistemul de sănătate, care a înregistrat o creștere de aproximativ 18%, depășind 11,4 miliarde lei în 2024”, a concluzionat Boloș.
Creșterea Costurilor în Sistemul Medical
Creșterea semnificativă a costurilor pentru medicamente, servicii și personal a generat un necesar urgent de 11,4 miliarde lei. Fără aceste fonduri, întregul sistem medical riscă să se blocheze.
Investiții Publice Record în România
În 2024, România a înregistrat un record istoric de 120 miliarde lei în investiții publice, având o creștere de 20%, respectiv 18,5 miliarde lei față de bugetul inițial. Aceste investiții sunt sprijinite de Politica de Coeziune, PNRR și programul Anghel Saligny, iar cofinanțarea revine bugetului național.
Avertizările Privind Deficitul
Reprezentanții guvernului au subliniat că au avertizat instituțiile-cheie, inclusiv premierul și președintele Senatului, despre creșterea rapidă a deficitului bugetar. Acest aspect nu a fost ignorat, ci a fost considerat esențial pentru accelerarea găsirii soluțiilor adecvate.
Reforma Fiscală și Angajamentele Asumate
Implementarea reformei fiscale este inevitabilă, făcând parte din angajamentele asumate prin PNRR și Planul Fiscal. Aceste angajamente sunt esențiale pentru modernizarea României și evitarea unei generații de sacrificiu.
Impactul Deficitului și Criticile Adresate Guvernării
Deficitul bugetar nu este rezultatul unor decizii ale Ministerului de Finanțe, care nu impune taxe sau tăieri, ci reflectă decizii politice. Reformele din PNRR au un cost semnificativ, iar pensiile și salarizarea unică contribuie cu peste 50 miliarde lei la acest deficit. Cofinanțările pentru investițiile din fonduri europene depășesc anual 25 miliarde lei.
Criticile venite din partea unor reprezentanți ai USR, care acuză actualele partide de guvernare, PSD și PNL, că au generat deficitul bugetar, subliniază complexitatea situației financiare actuale și responsabilitatea partidelor implicate în deciziile anterioare.
