România propune relocarea a două miliarde de euro în PNRR
România inițiază negocieri cu Comisia Europeană pentru a realoca două miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în direcția competitivității economice. Anunțul a fost făcut marți de către ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș. Acești bani vor fi redirecționați de la „investițiile cu ritm scăzut de implementare”, în cazul în care Comisia Europeană va accepta această propunere.
Impactul asupra IMM-urilor
„O veste bună pentru IMM-uri, având în vedere renegocierile ce urmează, este că fondurile rezultate din relocările de fonduri din cadrul PNRR vor fi propuse pentru susținerea zonei de competitivitate economică. Sumele vor fi substanțiale, depășind două miliarde de euro, informație pe care o aduc în premieră. Am fost și vom continua să fim atenți la aspectele legate de dezvoltarea economică, considerând sprijinul pentru economia României esențial în această perioadă. Statele membre ale Uniunii Europene se pregătesc pentru tranziția verde și digitală, iar aceste aspecte rămân priorități pentru mediul de afaceri”, a declarat Boloș.
Finanțare pentru schemele de coeziune
Ministrul a subliniat, de asemenea, că în cadrul politicii de coeziune, în perioada de modificare a programelor operaționale, vor fi introduse două scheme noi de finanțare pentru IMM-uri. Aceste scheme sunt menite să sprijine activitățile de producție considerate relevante pentru economia națională.
Termene pentru aprobări
Boloș a menționat că a trimis luni un draft de modificări la Comisia Europeană, rezultatul discuțiilor cu premierul și coordonatorii de reformă și investiție. „Sperăm să finalizăm aceste discuții în luna aprilie, astfel încât să avem aprobările oficiale pentru modificările PNRR în luna iunie. Din păcate, procedurile la nivelul Comisiei Europene pot fi destul de complicate”, a explicat Boloș.
Referitor la politica de coeziune, unde se propune un sprijin suplimentar de 500 de milioane de euro pentru mediul de afaceri, ministrul a adăugat că modificările vor putea fi aprobate mai rapid. „Estimăm că în aprilie-mai vom avea aceste aprobări, permițându-ne să lansăm cât mai curând noile scheme de finanțare, dedicate în principal IMM-urilor și activităților de producție”, a concluzionat Marcel Boloș.
Discuții Importante cu Comisia Europeană
Recent, au avut loc discuții esențiale între reprezentanții autorităților naționale și Comisia Europeană, atât în cadrul vizitei din perioada 11-14 februarie 2025, cât și în prezent. Aceste întâlniri sunt aproape zilnice și se concentrează pe renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
De asemenea, se preconizează o nouă deplasare la Bruxelles, programată pentru miercuri, pentru a continua discuțiile privind deblocările necesare, în special pentru cererile de plată III și IV. Aceste cereri vor fi păstrate în formatul clasic, conform planificării pentru termenul scadent din luna iunie. Prin renegocierea PNRR-ului, autoritățile intenționează să restructureze cererile de plată, astfel încât, până la 31 august 2026, să fie depusă întreaga documentație pentru accesarea celor 28 miliarde de euro alocați.
Obiectivele de Investiții ale României
România are în prezent 113 obiective de investiții derulate prin PNRR, cu o alocare totală de 28,3 miliarde de euro. Până acum, s-au efectuat plăți de aproximativ patru miliarde de euro, în timp ce încasările din cele două cereri de plată depuse, împreună cu prefinanțarea necesară, au depășit 9 miliarde de euro, mai exact 9,2 miliarde euro.
Suspensia Sumselor de către Comisie
Referitor la cererea de plată III, ministrul a exprimat speranța că, în zilele următoare, va fi primită o scrisoare oficială din partea Comisiei Europene, care va detalia sumele suspendate și cele care vor fi plătite. După deciziile Curții Constituționale, s-a redeschis discuția legată de impozitarea pensiilor magistraților, ceea ce aduce în prim-plan necesitatea de a lua măsuri pentru a asigura echitatea în stabilirea acestor categorii de pensii.
Ministerul Energiei se confruntă, de asemenea, cu probleme legate de guvernanța corporativă, ceea ce ar putea determina pierderi de 300 milioane de euro, iar impozitarea pensiilor magistraților ar putea costa în jur de 200 milioane de euro. În ceea ce privește cererea de plată IV, delegația va discuta și despre următoarea cerere, aceasta fiind planificată pentru depunere în luna iunie.
