Bucureștiul, mai puțin pregătit pentru un cutremur decât în 1977
Bucureștiul se află în prezent într-o situație mai vulnerabilă față de riscurile seismice comparativ cu anul 1977, când un cutremur de 7.4 pe scara Richter a devastat orașul, distrugând peste 150.000 de apartamente și provocând moartea a 1.500 de persoane. Conform datelor oficiale, există aproximativ 800 de clădiri considerate vulnerabile în caz de seism, dar experții estimează că numărul real al acestor clădiri se ridică la zeci de mii.
Vulnerabilitatea seismică a Bucureștiului
Bucureștiul este printre primele zece orașe din lume cu cea mai mare vulnerabilitate seismică, fiind cea mai expusă capitală europeană în acest sens. Fără a avea nevoie de un cutremur devastator, clădirile din capitală se degradează treptat. Recent, s-au înregistrat mai multe incidente în care porțiuni din balcoanele unor blocuri din diverse sectoare s-au desprins și au căzut, fără a provoca victime, datorită lipsei de persoane în zonă la acel moment.
În jur de 800 de clădiri sunt oficial recunoscute ca având riscuri de prăbușire totală sau parțială, ceea ce le face periculoase pentru locatarii lor în cazul unui cutremur. Totuși, realitatea este mult mai gravă decât sugerează statisticile disponibile.
Seria „Bucureștiul cu bulină roșie”
Acesta este al doilea articol din seria „Bucureștiul cu bulină roșie”. În primul articol, am discutat despre cum putem determina dacă blocul în care locuim este predispus la prăbușire în cazul unui cutremur și de ce este esențială evaluarea realizată de experți. În următorul articol, vom explora cum apartamentele din clădiri vulnerabile ajung să fie vândute la prețuri de peste 2.000 de euro pe metrul pătrat.
Examinarea clădirilor vulnerabile
Printre clădirile analizate se numără cele de pe strada Ion Câmpineanu, la numerele 29, 31 și 33, situate vizavi de Sala Palatului. Blocul de la numărul 31 a fost evaluat în 2004 și a fost încadrat la Risc Seismic II. În schimb, blocurile de la numerele 29 și 33, deși sunt de același tip, nu au fost clasificate în nici o categorie de risc seismic și nu figurează în rândul clădirilor expertizate.
De asemenea, la intersecția Bulevardului Nicolae Bălcescu cu strada Batiștei se află mai multe clădiri, inclusiv Nicolae Bălcescu 16, 18 și Batiștei 5, toate având la parter diverse magazine, restaurante și chiar un hotel. Aceste clădiri ridică, de asemenea, semne de întrebare cu privire la securitatea lor în fața unui cutremur.
Evaluarea Riscului Seismic al Clădirilor din București
Sala Dalles, o clădire cu șapte etaje construită în 1960, a fost clasată în 1998 la categoria de Risc Seismic II. De asemenea, imobilul de pe Nicolae Bălcescu 16, care găzduiește un hotel și are nouă etaje, a fost finalizat în 1935 și este încadrat la Urgență 2. Situația clădirilor incluse în categoria „Urgență” va fi discutată în detaliu în următorul episod.
Clădiri Semnificative pe Calea Victoriei
Pe Calea Victoriei, observăm un bloc cu cinci etaje, construit în 1937, care este clasificat la „Urgență 2”. Mai departe, în apropierea străzii Amzei, se află două clădiri, situate la numerele 91 și 93, ambele cu cinci etaje și finalizate în 1937. Aceste imobile, ce adăpostesc diverse afaceri la parter, au fost încadrate în categoria „Urgență 2” în 1993.
Vizavi de aceste clădiri, pe colțul cu strada Piața Amzei, se află un alt bloc similar, construit în 1900, care are, de asemenea, cinci etaje, clasificat la Clasa I de risc seismic. La fel ca și în celelalte cazuri, acest imobil găzduiește diverse afaceri la parter, precum magazine și restaurante.
Exemple de Clădiri pe Bulevardul Carol I
Pe bulevardul Carol I, care leagă Piața Universității de Calea Moșilor, la numărul 25, se află o clădire de două etaje, construită în 1910, încadrată la Urgență 2 încă din 1993. Lângă aceasta, la numărul 27, se găsește o altă clădire de două etaje (plus mansardă), construită tot în 1910, clasificată la Clasa de Risc Seismic I.
De asemenea, la Carol I, numărul 50, se află un bloc cu cinci etaje și mansardă, construit în 1937, încadrat la Urgență 3. La numărul 63, se regăsește un alt bloc similar, de cinci etaje și mansardă, tot din anul 1937, dar clasificat la Risc Seismic I.
Acces la Informații despre Risc Seismic
Pentru a verifica dacă o clădire din București a fost expertizată și clasificată în funcție de riscul seismic, cetățenii pot consulta lista actualizată constant de Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS). De asemenea, organizația Re:Rise a dezvoltat o hartă interactivă a Bucureștiului, bazată pe datele furnizate de AMCCRS, care oferă o imagine de ansamblu asupra situației seismice a capitalei.
Matei Sumbasacu, inginer constructor și fondator al organizației Re:Rise, a subliniat: „Dacă locuiesc într-un cartier, într-un bloc identic cu cel al vecinilor, iar blocul acestora a fost expertizat și încadrat la Risc Seismic I sau Urgență, iar al meu nu, pot considera că riscurile pentru ambele blocuri sunt similare.”
Subiectivismul în expertiza clădirilor
În domeniul expertizării clădirilor, experții au evidențiat existența unui „grad mare de subiectivism”. Aceasta este o problemă semnificativă care contribuie la discrepanțele observate în evaluările tehnice. Conform lui Matei Sumbasacu, fondator al organizației Re:Rise, „există un grad foarte mare de subiectivism implicat în această expertizare, în special în ceea ce privește evaluările calitative ale structurilor și degradărilor ce pot apărea într-o clădire”. Acești experți sunt persoane calificate, iar interpretările lor pot influența semnificativ concluziile expertizei.
Componentele evaluării clădirilor
Evaluarea clădirilor se bazează pe două componente fundamentale: una calitativă și una cantitativă. Componenta calitativă depinde de aprecierea expertului, în timp ce componenta cantitativă se bazează pe calcule precise. Andrei Teodorescu, inginer structurist la Atectural Engineering, a subliniat că „partea de evaluare calitativă este într-adevăr subiectivă, influențată de percepția expertului asupra degradărilor și a impactului acestora asupra stabilității structurii”. De asemenea, expertiza tehnică ar trebui să fie susținută de analize de laborator și calcule riguroase.
Miza clasificării clădirilor în riscuri seismice
O problemă importantă apare atunci când stimulentele primite de experți nu se aliniază cu etica profesională. De exemplu, clasificarea unei clădiri în clasa I de risc seismic implică o serie de restricții legale. Apartamentele din aceste clădiri nu pot fi închiriate, nici în regim hotelier, și nu pot găzdui evenimente. În plus, clădirile marcate cu buline roșii nu pot avea aceste semne ascunse, proprietarii riscând amenzi considerabile.
Discrepanțele în evaluările expertizelor
Un alt aspect îngrijorător este variabilitatea evaluărilor. Sumbasacu a menționat cazuri în care clădiri inițial încadrate în clasa I de risc seismic au fost reevaluate de un alt expert, sau chiar de același expert, și clasificate în clase inferioare de risc. Aceste fluctuări afectează credibilitatea domeniului, având un impact negativ asupra instrumentelor științifice utilizate pentru a determina vulnerabilitatea seismică a clădirilor.
Provocările consolidării clădirilor
Un alt aspect relevant este reticența proprietarilor de a iniția procedurile de expertizare și consolidare a clădirilor în care locuiesc. Începând cu anul 2024, lucrările de consolidare pot fi inițiate prin votul majorității proprietarilor, ceea ce ar putea facilita procesul. Această schimbare ar putea contribui la îmbunătățirea securității clădirilor în fața riscurilor seismice.
Conștientizarea problemei clădirilor cu risc seismic
Inginerul Valentin Archip, expert tehnic atestat de stat, a subliniat importanța creșterii gradului de conștientizare în rândul proprietarilor de clădiri cu risc seismic. „Fără implicarea acestora, în special din punct de vedere financiar, situația va rămâne neschimbată”, a declarat Archip într-un interviu. El a subliniat că, în multe cazuri, proprietarii nu doresc să participe la expertizarea clădirilor, având convingerea că structura lor este sigură, chiar și după ce a trecut prin multiple cutremure.
Inginerul Andrei Teodorescu a adăugat că mulți proprietari refuză demersurile de consolidare din teama de a nu rămâne fără case, crezând că Primăria ar putea prelua imobilele în urma acestor acțiuni. „Încerc să le explic că riscurile sunt reale și că situația ar putea deveni extrem de gravă, inclusiv pentru cei care locuiesc în aceste clădiri,” a afirmat Teodorescu.
Importanța consolidării clădirilor în zona centrală
Teodorescu a subliniat, în special pentru clădirile situate în zone centrale, că este esențial să convingă proprietarii să inițieze demersurile de consolidare nu doar din motive de siguranță, ci și din considerente financiare. „Dacă locuiești într-un imobil încadrat la Risc Seismic I, valoarea acestuia este extrem de mică. După consolidare, aceasta ar putea crește semnificativ, ceea ce este un factor important pentru proprietari,” a explicat inginerul.
Provocările expertizării și consolidării
Chiar și în cazul în care toți proprietarii s-ar mobiliza pentru a începe procesul de consolidare, nu ar exista suficiente resurse umane pentru a evalua clădirile sau constructori capabili să le renoveze. „Numărul clădirilor care necesită expertiză este atât de mare încât, chiar dacă s-ar avea fondurile necesare, nu sunt suficiente expertize autorizate pentru a le evalua pe toate,” a conchis Andrei Teodorescu. Această situație ridică întrebări importante despre viitorul acestor clădiri și siguranța locatarilor lor.
Evaluarea riscurilor seismice pentru clădiri
Inginerii au identificat o nouă metodă de a determina vulnerabilitatea clădirilor în fața unui posibil cutremur. În 2022, a fost adoptată o lege menită să reducă riscul seismic asociat construcțiilor din țară. Conform acestei legi, primarii din orașe și comune au fost obligați să inițieze un program extins de inspecție vizuală a clădirilor.
Procedura de evaluare vizuală
Evaluarea vizuală este o procedură simplificată care permite experților să evalueze rapid starea clădirilor, fără a necesita acces în locuințele cetățenilor. Această evaluare se bazează pe mai multe criterii, inclusiv:
- efectele cutremurelor anterioare asupra construcțiilor existente;
- rezultatele cercetărilor în domeniul riscurilor seismice;
- evoluția reglementărilor tehnice privind proiectarea seismică;
- practica de proiectare și materialele utilizate în construcții.
Aceste informații au fost furnizate de Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS).
Stadiul evaluărilor
Este esențial de subliniat că evaluarea vizuală rapidă nu determină încadrarea clădirilor într-o categorie de risc seismic, ci reprezintă o metodă alternativă de inventariere a construcțiilor vulnerabile. Până acum, în cadrul unui proiect pilot, au fost evaluate rapid 46 de clădiri.
Planuri viitoare de evaluare
AMCCRS este în prezent angajată în achiziționarea serviciilor de evaluare rapidă pentru un total de 20.000 de clădiri din București. La data de 5 martie 2025, această achiziție era în faza de evaluare a ofertelor și se preconizează că va dura aproximativ patru ani.
