Într-o declarație controversată dintr-un podcast din 27 octombrie, Călin Georgescu, câștigătorul primului tur al alegerilor prezidențiale, a susținut că sucurile carbogazoase conțin „nanocipuri” care pătrund în organism și îl controlează, comparând acest proces cu funcționarea unui laptop. Această afirmație, care a stârnit critici, face parte dintr-o serie de teorii conspiraționiste avansate de Georgescu.
„Este exact ce vor ei să facă, au predat marfa de plastic, tot ce înseamnă nanocipuri și intră în tine ca într-un laptop”, a declarat acesta în cadrul podcastului „Realități cu Niculescu”, care a fost postat pe YouTube la sfârșitul lunii octombrie.
În ciuda popularității sale în mediul online, unde a obținut o susținere semnificativă pe TikTok, afirmațiile lui Georgescu nu sunt susținute de dovezi științifice. Nanocipurile, o tehnologie avansată care ar putea fi integrată în produse de consum pentru diverse scopuri (de exemplu, urmărirea sau monitorizarea), sunt subiect de cercetare, dar nu există nicio evidență că sucurile carbogazoase sau alte băuturi din comerț ar conține aceste tehnologii.
De asemenea, nanocipurile sunt adesea un subiect de speculație în cercurile conspiraționiste, fără baze științifice solide care să susțină ideea că ar fi folosite pe scară largă în produse alimentare sau băuturi.
Georgescu, care s-a remarcat în campania prezidențială prin viziuni anti-NATO și anti-UE, precum și prin susținerea unor lideri controversați, a continuat să promoveze teorii și narative care sunt larg respinse de experți și instituții internaționale.
În concluzie, afirmațiile lui Călin Georgescu despre nanocipuri în sucuri sunt nefondate și nu au susținere științifică. Aceste declarații se încadrează în cadrul unui discurs mai larg, care a stârnit îngrijorări cu privire la răspândirea teoriilor conspiraționiste în spațiul public.
În teorie, Pepsi ar putea să ia în considerare acționarea în judecată a lui Călin Georgescu, dar pentru ca acest lucru să se întâmple, ar trebui să îndeplinească anumite condiții legale.
Posibile motive pentru o acțiune în justiție:
- Defăimare: Dacă Pepsi consideră că afirmațiile lui Călin Georgescu (care sugerează că sucurile ar conține „nanocipuri” care invadează organismul) pot dăuna imaginii și reputației brandului, ar putea să ia în considerare o acțiune în instanță pentru defăimare. Aceasta ar presupune dovedirea faptului că afirmațiile făcute de Georgescu sunt false și au avut un impact negativ asupra reputației companiei.
- Abuz de marcă: În cazul în care Georgescu a folosit imaginea produsului Pepsi (aducând în discuție o cutie Pepsi în contextul afirmațiilor sale), compania ar putea solicita o despăgubire dacă consideră că a fost utilizată ilegal sau într-un context care lezează drepturile de autor sau drepturile asupra mărcii.
Considerente legale:
- Libertatea de exprimare: Călin Georgescu poate invoca dreptul la libertatea de exprimare, care este protejat de Constituție și de legislația europeană. Însă, acest drept nu este absolut și poate fi limitat în cazuri de defăimare, incitare la ură sau alte abuzuri care afectează drepturile altora.
- Probele: Pepsi ar trebui să demonstreze că afirmațiile lui Georgescu sunt dăunătoare pentru brand și că utilizarea unui produs al lor în contextul acestor afirmații a avut un impact economic sau reputațional.
Ce ar putea face Pepsi:
- Solicitarea unui drept de rectificare: Pepsi ar putea solicita ca Georgescu să-și retragă afirmațiile și să publice o clarificare oficială, mai ales dacă aceste afirmații sunt dăunătoare pentru brand.
- Acțiune în instanță pentru daune: Dacă dăunarea reputațională este semnificativă și Pepsi consideră că există un prejudiciu economic, ar putea să solicite daune materiale în instanță.
În concluzie, deși există posibilitatea ca Pepsi să ia măsuri legale, o acțiune în justiție ar depinde de circumstanțele specifice și de evaluarea impactului afirmațiilor lui Călin Georgescu asupra brandului. Totuși, pentru a depune o astfel de acțiune, compania ar trebui să adune dovezi clare care să arate că afirmațiile sunt false și că au cauzat daune concrete.
