Trimiterea în judecată a lui Călin Georgescu și Horațiu Potra pentru tentativă de lovitură de stat
Călin Georgescu, Horațiu Potra și un grup de mercenari au fost trimiși în judecată pentru tentativă de lovitură de stat, conform informațiilor disponibile. Aceasta este rezultatul unei investigații desfășurate de procurorii Parchetului General, care au intervenit după ce Potra și mercenarii săi au fost opriți în trafic în apropierea Bucureștiului.
Acuzațiile aduse
Călin Georgescu se confruntă cu acuzații de complicitate la tentativă de comitere a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și de comunicare de informații false. În același timp, Horațiu Potra este acuzat de tentativă de comitere a acestor acțiuni, precum și de nerespectarea regimului armelor și munițiilor, operarea fără drept cu articole pirotehnice și instigare publică.
Alături de aceștia, au fost trimiși în judecată și Dorian Potra, Alexandru-Cosmin Potra și alți 20 de mercenari. De asemenea, Eugen Sechilă, un apropiat al lui Georgescu cu viziuni legionare, a fost inclus în dosar, fiind acuzat și el de tentativă de comitere a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale.
Întâlnirea din Ilfov și planurile subversive
Surse judiciare indică faptul că o întâlnire crucială a avut loc pe 7 decembrie la un centru de echitație din Ilfov, unde Georgescu și Potra au conceput un plan destinat să deturneze un protest organizat în sprijinul unui fost candidat la prezidențiale. La această întâlnire au participat, de asemenea, Sechilă și Marian Burcea, bodyguardul lui Georgescu.
Ulterior, Georgescu ar fi contactat liderul organizației de extremă dreapta Frăția Ortodoxă, Dan Grăjeanu, transmițându-i că, în ziua următoare, va face un apel concret, spunând „viața sau țara”. Procurorii subliniază că această întâlnire, coordonată de Georgescu, era premergătoare unor evenimente menite să genereze destabilizare și haos.
Protestul planificat și intențiile violente
Georgescu a solicitat organizarea unui protest, menționând acest lucru inclusiv în aparițiile sale la televiziune. Protestul ar fi fost programat pentru 8 decembrie 2024, în fața Catedralei Mântuirii Neamului, și urma să fie utilizat ca „masă de manevră” pentru acțiuni subversive. Surse au indicat că scopul acestui protest era deturnat prin violențe, iar Potra se ocupa de mobilizarea participanților, inclusiv a mercenarilor înarmați.
Procurorii au evidențiat că mercenarii lui Potra erau echipați cu materiale pirotehnice de mare putere și alte obiecte periculoase, având rolul de a crea un climat de teroare în timpul protestului. Conform surselor, această acțiune reprezenta o „operațiune paramilitară de destabilizare națională”, menită să provoace panică și dezorganizare în rândul participanților.
Consecințele acțiunilor planificate
Surse judiciare au explicat că grupurile de oameni în mijlocul cărora se detonează materiale pirotehnice pot provoca consecințe devastatoare, generând panică și haos. Aceste acțiuni sunt cu atât mai periculoase cu cât implică un număr mare de persoane și pot duce la situații tragice.
Investigații privind influențe externe în campania electorală din România
În cadrul unui dosar de cercetare, procurorii au descoperit că Potra, un individ implicat, deținea pe telefonul său mai multe fotografii realizate în Moscova și la Ambasada Federației Ruse. Aceste dovezi sugerează, conform surselor judiciare, o posibilă colaborare sau sprijin din partea unor entități pro-ruse.
Amenințări hibride înainte de alegerile din 2024
În același context, se evidențiază faptul că România a fost expusă unor amenințări hibride, în special prin intermediul unor platforme asociate cu Federația Rusă, precum AdNow, MGID sau Geozo. Această activitate includea propagandă pro-rusă difuzată pe aceste platforme, care ulterior era distribuită pe rețelele de socializare, având ca țintă candidatul Călin Georgescu.
Propaganda pro-rusă în România
Conform informațiilor obținute, publicații asociate cu grupul Pravda, cunoscut pentru activitățile sale de propagandă pro-rusă la nivel european, ar fi înființat mai multe site-uri în România. Aceste platforme publicau articole care justificau invazia Ucrainei, promovau slăbirea coeziunii Uniunii Europene și prezentau Federația Rusă ca un partener posibil.
Pe unul dintre site-urile respective, a fost identificat un cod QR care redirecționa utilizatorii către site-ul oficial al lui Călin Georgescu, ceea ce subliniază legătura dintre aceste activități de propagandă și campania electorală din România.
