Ora de iarnă 2024: Când se dă ceasul înapoi și cum ne influențează organismul. De ce mai facem această schimbare?

România va trece oficial la ora de iarnă în noaptea de 26 spre 27 octombrie 2024, când ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, de la 04:00 la 03:00. Această schimbare aparent simplă are rădăcini istorice și implicații mai complexe decât o simplă ajustare a programului de somn.

De ce există schimbările între ora de vară și cea de iarnă?

Trecerea de la ora de iarnă la ora de vară și invers are ca scop optimizarea utilizării luminii naturale și economisirea de energie. Ideea din spatele orei de vară este de a extinde intervalul de timp în care oamenii beneficiază de lumină solară după-amiaza, reducând astfel necesitatea de a folosi iluminatul artificial.

Conceptul a fost pentru prima dată sugerat de Benjamin Franklin în 1784, însă aplicarea pe scară largă a venit în timpul Primului Război Mondial, când mai multe țări europene, inclusiv România, au adoptat ora de vară pentru a economisi energie în condițiile resurselor limitate. După război, schimbarea orei a fost abandonată de multe țări, dar a fost reintrodusă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și ulterior adoptată pe scară largă în perioada crizei energetice din anii ’70.

România a introdus pentru prima dată ora de vară în 1932, iar după o serie de modificări și renunțări, schimbările sezoniere de oră au fost reintroduse definitiv în 1979.

Cum ne afectează schimbarea orei?

Deși scopul inițial al trecerii la ora de vară și de iarnă a fost de natură practică — economisirea energiei — numeroase studii recente arată că aceste schimbări pot avea un impact semnificativ asupra sănătății și productivității.

Efecte asupra organismului

Schimbarea la ora de iarnă readuce România la ora standard a fusului orar (UTC+2), însă modificarea ceasului poate perturba ritmul circadian, ciclul biologic de 24 de ore care reglează somnul, starea de veghe și alte funcții corporale esențiale.

În timpul tranziției, mulți oameni se confruntă cu dificultăți în adaptarea la noul orar. Chiar dacă câștigăm o oră de somn, organismul nostru poate avea nevoie de câteva zile sau chiar săptămâni pentru a se adapta complet la schimbare. Simptome precum oboseala, scăderea capacității de concentrare și chiar schimbări de dispoziție sunt comune.

Tulburarea afectivă sezonieră (SAD) și depresia de iarnă

Un alt efect al schimbării la ora de iarnă este accentuarea simptomelor tulburării afective sezoniere (SAD). Odată cu reducerea orelor de lumină naturală, mai ales după-amiaza, corpul produce mai puțină serotonină, hormonul responsabil de starea de bine, și mai multă melatonină, hormonul somnului. Acest dezechilibru poate cauza apatie, tristețe și, în cazuri mai severe, depresie.

În plus, pentru persoanele care lucrează în spații închise și sunt expuse puțin la lumină naturală, trecerea la ora de iarnă poate agrava stările de letargie și oboseală generală.

Productivitate și rutine zilnice

Studiile au arătat că schimbările de oră pot afecta și productivitatea la locul de muncă. Adaptarea la noul orar poate fi dificilă, mai ales pentru cei cu un program de lucru rigid sau pentru familiile cu copii mici, care au nevoie de timp pentru a ajusta rutina de somn și activitățile zilnice. Persoanele vârstnice sunt și ele afectate într-o măsură mai mare, dat fiind că ritmurile lor biologice sunt mai sensibile la schimbări bruște.

Se va renunța vreodată la schimbarea orei?

Deși scopul inițial al trecerii între ora de vară și cea de iarnă era economisirea energiei, în prezent, impactul asupra consumului este mult mai mic datorită modernizării tehnologiilor de iluminat. Din acest motiv, în ultimii ani, tot mai multe voci din Uniunea Europeană au solicitat renunțarea la schimbarea sezonieră a orei.

În 2019, Parlamentul European a votat în favoarea eliminării trecerii sezoniere, însă implementarea acestei decizii a fost amânată, fiind la latitudinea fiecărei țări membre să decidă dacă rămâne la ora de vară sau la cea de iarnă. România nu a adoptat încă o decizie finală în această privință.

Ce urmează?

În timp ce România continuă să respecte schimbările sezoniere ale orei, impactul asupra sănătății și ritmului nostru de viață rămâne un subiect de dezbatere. Fie că este vorba de dificultatea adaptării la noul program, efectele asupra stării de bine sau impactul asupra productivității, trecerea la ora de iarnă are un impact tangibil asupra vieții de zi cu zi.

Pe termen lung, este posibil ca România, alături de alte țări europene, să ia o decizie fermă cu privire la păstrarea unui singur fus orar pe tot parcursul anului, eliminând astfel nevoia de a ne schimba ceasurile de două ori pe an. Până atunci, ne pregătim să dăm ceasul înapoi pe 27 octombrie 2024, având în vedere toate aceste implicații.