Social

Cauza pentru care un număr crescut de tineri se adresează psihiatrilor: „Cei care nu reușesc să facă față sunt excluși”

Creșterea cazurilor de burnout în rândul tinerilor

Din ce în ce mai mulți tineri se prezintă la psiholog sau psihiatru cu simptome de burnout, o afecțiune care devine tot mai prevalentă. Aceștia își neglijează viața personală și socială, fiind copleșiți de cerințele locului de muncă. Rezultatul este o stare de epuizare fizică, care îi face incapabili să facă față provocărilor de la serviciu, iar comportamentul lor se schimbă, devenind irascibili și având dificultăți în a se odihni noaptea, explică Ioana Silion, medic primar psihiatru.

Impactul mediului de muncă asupra sănătății mentale

Schimbarea locului de muncă și a stilului de viață nu este o sarcină ușoară. Dr. Silion subliniază că angajatorii ar trebui să își concentreze atenția asupra modului în care angajații primesc sarcini. „Odată cu venirea companiilor multinaționale în România, am adus nu doar bunăstarea din Vest, ci și problemele asociate acesteia. Tot mai mulți tineri ajung la cabinet cu simptome nespecifice, fiind dezorientați și conștienți de schimbările în comportamentul lor, comparându-se cu sinele din trecut”, afirmă medicul.

Adesea, oamenii nu își dau seama când au nevoie de ajutor specializat, fiind atât de absorbiți de activitatea profesională încât își neglijează viața personală și socială. Această stare de epuizare se instalează treptat, pe parcursul mai multor luni sau chiar ani, în special în cazul celor care au o reziliență mai bună.

Modificările comportamentale și simptomele burnout-ului

Modificările comportamentale sunt un semnal de alarmă care indică necesitatea de ajutor specializat. Acestea pot include stări de oboseală extremă, senzația de neputință și presiune constantă. Persoanele afectate se simt copleșite de activitățile zilnice, având impresia că timpul nu le ajunge, deși productivitatea lor scade. Aceștia devin iritabili, intră în conflicte cu colegii sau cu membrii familiei și își neglijează responsabilitățile casnice.

Consecințele burnout-ului asupra somnului

Printre simptomele burnout-ului se numără și tulburările de somn. Pentru a reuși să se odihnească noaptea și a funcționa în timpul zilei, mulți recurg la diverse substanțe, cum ar fi alcoolul, cafeaua sau băuturile energizante. „Este un cerc vicios, din care este greu să ieși fără ajutor”, subliniază Dr. Silion.

„Epuizarea poate duce la insomnie sau hipersomnie. Atunci când oamenii nu pot dormi, încep să caute soluții, iar mulți aleg substanțe precum alcoolul pentru a se relaxa și a adormi, sau consumă cantități mari de cafea și alte stimulente pentru a face față zilei. Recurg la sedative pentru a putea dormi, iar acest ciclu devine din ce în ce mai greu de gestionat”, afirmă medicul.

Importanța prevenirii burnout-ului

Prevenția este esențială în combaterea burnout-ului. Deși este ușor de spus, realitatea este că multe companii nu își recunosc rolul în crearea unui mediu de lucru suprasolicitant. Astfel, este important ca angajații să fie conștienți de semnalele de alarmă și să caute ajutorul necesar înainte de a ajunge într-o stare de epuizare cronică.

Provocările angajaților și importanța sănătății mintale

Schimbările de stil de viață sau de loc de muncă pot aduce cu sine provocări care contribuie la epuizare. Aceasta depinde, însă, de tipologia fiecărei persoane, a subliniat un medic specializat în sănătatea mintală.

Necesitatea unui onboarding personalizat

Angajatorii ar trebui să implementeze un proces de onboarding mai bine structurat, adaptat la nevoile individuale ale angajaților. Există persoane care preferă să lucreze independent, având capacitatea de a desfășura activități de la distanță, în timp ce altele se simt mai bine cu suport constant din partea echipei. Aceștia din urmă, adesea caracterizați prin ezitare sau anxietate, necesită un mediu de lucru care să le ofere susținere și claritate în sarcinile de îndeplinit. Astfel, onboarding-ul ar trebui să fie personalizat pentru a răspunde nevoilor fiecărei categorii de angajați, asigurându-se că fiecare primește sarcini corespunzătoare abilităților sale.

Consecințele burnout-ului

Angajații care suferă de burnout pot experimenta anxietate la gândul de a merge la serviciu. Este esențial ca sănătatea mintală să fie conștientizată și discutată deschis, astfel încât oamenii să se simtă încurajați să solicite ajutor atunci când au nevoie.

Tratamentul burnout-ului

Burnout-ul este recunoscut ca un sindrom ce afectează emoțiile și este cauzat de condițiile de muncă stresante. Tratamentul se concentrează pe ameliorarea simptomelor, cum ar fi insomnia și anxietatea, care pot apărea din cauza presiunii de a merge la serviciu sau de a participa la ședințe. Această stare de paralizie mentală afectează mobilizarea angajaților, ceea ce duce la o productivitate scăzută. De asemenea, persoanele afectate pot dezvolta tulburări afective, se pot retrage social și pot căuta diverse scuze pentru a evita locul de muncă, inclusiv prin concedii medicale sau demisii fără a avea un alt loc de muncă asigurat.

Importanța unui mediu de lucru suportiv

Există o necesitate urgentă de a crea un spațiu sigur pentru angajați, unde aceștia să poată discuta deschis despre problemele lor fără teama de repercusiuni. Este crucial ca angajatorii să ofere suport și să nu stigmatizeze angajații care se confruntă cu dificultăți. Această abordare ar putea contribui la reducerea presiunii de a performa și ar putea ajuta la menținerea sănătății mintale a angajaților, astfel încât aceștia să nu fie excluși din echipă în momente de vulnerabilitate.

Stresul și consumul de substanțe în mediul profesional

Într-o societate în care performanța și implicarea în multiple proiecte sunt adesea considerate esențiale, apar tot mai multe presiuni asupra indivizilor pentru a demonstra eficiența și valoarea lor. Această competiție acerbă îi determină pe unii să recurgă la substanțe care să le susțină activitatea continuă, ceea ce este, în realitate, o provocare imposibilă.

Conform declarațiilor specialistului, unii oameni apelează la sedative pentru a-și asigura un somn odihnitor, iar pe parcursul zilei utilizează stimulente sau substanțe excitante pentru a-și menține nivelul de energie necesar. Această alternanță între sedativele nocturne și stimulentele matinale devine o strategie comună pentru a face față cerințelor ridicate din mediul profesional actual.

Astfel, se conturează un tablou al muncii moderne, în care menținerea competitivității și a performanței devine o realitate tot mai greu de gestionat, iar dependența de substanțe pentru a funcționa devine o problemă semnificativă.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Exit mobile version