Amânarea deciziei CCR privind modificările legii libertății religioase
Curtea Constituțională a României a decis să amâne din nou, pentru data de 25 noiembrie, examinarea sesizării formulate de președintele Nicușor Dan referitoare la modificările aduse legii care reglementează libertatea religioasă și regimul cultelor. Această obiecție de neconstituționalitate a fost deja amânată și în cadrul ședinței din 20 octombrie.
În luna iulie, președintele Dan a sesizat Curtea Constituțională cu privire la o lege care modifică și completează Legea nr. 489/2006, ce reglementează libertatea religioasă și regimul general al cultelor. Modificările introduc sancțiuni pentru exercitarea fără drept a profesiilor de rabin, imam sau alte funcții clericale și monahale, la solicitarea cultelor.
Inițiativa legislativă și conținutul acesteia
Textul sesizării a fost publicat pe site-ul Senatului, iar legea contestată a fost inițiată de deputatul Silviu Vexler, președintele Federației Comunităților Evreiești din România. Acesta a fost și inițiatorul proiectului de lege pentru combaterea antisemitismului și interzicerea organizațiilor legionare, proiect ce a fost respins de Curtea Constituțională la sesizarea președintelui Nicușor Dan.
Pe 28 iunie, Parlamentul a trimis președintelui legea pentru promulgare, care aduce modificări semnificative Legii nr. 489/2006. Printre acestea, la articolul 23, alineatul (4) se modifică pentru a stipula că exercitarea fără drept a atribuțiilor de preot, rabin, imam sau alte funcții clericale constituie infracțiune și se pedepsește conform Codului penal.
Criticile aduse modificărilor legislative
Președintele Dan a subliniat că modificarea legislativă a fost adoptată cu încălcarea unor norme și principii constituționale, referindu-se la articolele 1 alin.(5), 76 alin.(1) coroborat cu 73 alin.(3) lit.h), precum și la articolele 29 și 30 din Constituție. De asemenea, el a menționat că legea contravine articolului 147 alin.(4) din Constituție și articolului 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, prin stabilirea conținutului constitutiv al unei infracțiuni prin acte infralegale.
Legea extinde sfera subiectului activ al infracțiunii, incluzând categoriile „rabin” și „imam”, precum și sintagma „alte funcții, clericale sau monahale, asimilate cu acestea la solicitarea cultelor de către Secretariatul de Stat pentru Culte”. Aceasta oferă Secretariatului de Stat pentru Culte posibilitatea de a defini, la cererea cultelor, funcții clericale sau monahale asimilate celor de preot, rabin sau imam.
Astfel, stabilirea conținutului constitutiv al infracțiunii de exercitare fără drept a unei profesii sau activități în domeniul libertății religioase nu este determinată exclusiv prin lege, ci poate fi realizată și prin acte infralegale sau administrative. Utilizarea unor termeni vagi, care pot fi definiți ulterior prin acte administrative, contravine standardelor de calitate a legii, conform articolului 1 alin.(5) din Constituție.
Controverse asupra legislației privind funcțiile clericale
Legea nr. 24/2000, care stabilește normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, impune ca legislația să fie formulată într-un mod clar, fără echivoc. Nicușor Dan, în sesizarea sa, subliniază că prevederea din legea supusă controlului de constituționalitate nu respectă acest criteriu.
Enumerarea incompletă a funcțiilor clericale
Nicușor Dan atrage atenția asupra enumerării incomplete a funcțiilor clericale și monahale. El afirmă că, în măsura în care criticile referitoare la sintagma „altor funcții, clericale ori monahale, asimilate cu acestea la solicitarea cultelor de către Secretariatul pentru Culte” sunt admise, aceste prevederi rămân neconstituționale. Legea menționează doar preotul, rabinul și imamul ca funcții clericale sau monahale, fără a lua în considerare alte titulaturi specifice celor 18 culte religioase recunoscute de lege.
Titulaturi specifice altor culte
Printre titulaturile care ar trebui considerate se numără muftiul (pentru Cultul musulman), slujitor duhovnicesc/păstor (pentru Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România) și bătrân (pentru Organizația Religioasă „Martorii lui Iehova”). Aceste denumiri trebuie incluse de legiuitor în articolul 23, alineatul (4) din Legea 489/2006. Curtea Constituțională a subliniat că, indiferent de denumirea acordată personalului fiecărui cult, valoarea socială protejată prin incriminarea exercitării fără drept a unei profesii sau activități rămâne constantă.
Critici asupra reglementărilor actuale
Există, de asemenea, critici asupra neconstituționalității textului care incriminează „exercitarea fără drept a atribuțiilor” specifice mai multor funcții clericale sau monahale. Legiuitorul nu ia în considerare faptul că, în multe cazuri, aceste atribuții nu sunt stabilite prin lege, ci prin statutele și codurile canonice ale cultelor, care sunt recunoscute prin hotărâri adoptate de Guvern.
Încălcarea libertății religioase
O altă critică adusă de președinte se referă la încălcarea articolelor 1 alineatul (5), 29 și 30 din Constituție, prin stabilirea unui drept exclusiv al cultelor asupra modalităților religioase de cinstire a anumitor persoane. Aceasta ar putea afecta libertatea religioasă și dreptul la liberă exprimare.
