Discuții asupra Legii Pensii Private de către Curtea Constituțională
Pe data de 5 noiembrie, Curtea Constituțională va analiza sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), precum și cea a AUR, referitoare la legea care reglementează plata pensiilor private. Această lege a fost adoptată pe 8 octombrie de Camera Deputaților, în calitate de for decizional.
Legea pensiilor private stabilește modalitățile prin care participanții pot retrage fondurile acumulate în Pilonul II și III. Recent, această lege a trecut de votul final în Parlament. În cadrul votului din plenul Camerei Deputaților, Partidul Obștesc Transilvănean (POT) s-a abținut, în timp ce parlamentarii AUR au votat împotrivă.
Modificări și Excepții în Lege
Conform variantei inițiale a Guvernului, la momentul pensionării, participanții ar putea retrage maximum 30% din economiile acumulate, restul urmând a fi plătit eșalonat pe o perioadă de opt ani. Totuși, în cadrul dezbaterilor de la Senat, s-a introdus o excepție pentru persoanele diagnosticate cu cancer, care vor avea posibilitatea de a retrage întreaga sumă într-o singură tranșă, la cerere.
Legea adoptată se referă atât la Pilonul II, unde contribuie aproximativ 8,4 milioane de persoane, cât și la Pilonul III, care numără peste 939.000 de participanți. Până în prezent, românii aveau posibilitatea de a retrage integral sumele acumulate în fondurile de pensii private.
Argumentele Înaltei Curți de Casație și Justiție
În sesizarea adresată Curții Constituționale, ÎCCJ susține că sumele acumulate în conturile individuale din Pilonul II constituie proprietatea privată a participanților, în timp ce administratorii fondurilor dispun doar de un drept de gestiune. De asemenea, statul exercită o supraveghere publică, fără a avea control asupra acestor active.
Înalta Curte consideră că limitarea pensiei lunare aferente retragerii programate la nivelul indemnizației sociale pentru pensionari, precum și stabilirea valorii pensiei viagere exclusiv de către furnizor, reprezintă o intervenție nejustificată asupra dreptului de proprietate și a libertății contractuale. Aceste măsuri creează un dezechilibru grav al intereselor, contrar prevederilor constituționale.
Implicarea Dreptului de Proprietate și Jurisprudența Europeană
Judecătorii subliniază că, în absența unui scop clar și a unei compensații adecvate, o astfel de intervenție devine o privare nejustificată de proprietate, echivalând cu o expropriere indirectă. De asemenea, ÎCCJ respinge și ideea că plata pensiilor să nu fie efectuată de fondurile de pensii.
Participanții la fondurile de pensii și-au constituit economiile și și-au planificat viitorul financiar bazându-se pe cadrul legal existent, care asigură protecția proprietății individuale. ÎCCJ afirmă că legea actuală contravine dreptului la proprietate privată, precum și principiilor legalității și securității raporturilor juridice.
Înalta Curte argumentează că, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, orice intervenție a statului asupra proprietății trebuie să fie reglementată de lege, să urmărească un interes public legitim și să mențină un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul dorit.
Valurile de pensionare după 2030: O analiză critică a propunerilor legislative
Recent, s-a discutat despre posibilele valuri de pensionare ce se preconizează după 2030, subliniind că aceste aspecte nu indică o disfuncționalitate a sistemului și nu justifică restricționarea dreptului de proprietate sau a libertății contractuale.
Declarațiile AUR privind proiectul legislativ
AUR a transmis o sesizare la Curtea Constituțională, afirmând că „prin acest proiect, Guvernul Bolojan fură pensiile românilor din pilonul II și III”. Reprezentanții AUR susțin că, dacă ar fi fost o inițiativă legislativă cu adevărat benefică pentru contribuabili, parlamentarii ar fi votat în favoarea adoptării. Totuși, ei consideră că inițiativa actuală este o tentativă perfidă a partidelor de guvernământ de a se îmbogăți pe seama muncii contribuabililor.
Beneficiarii reali ai modificărilor legislative
În opinia AUR, adevărații beneficiari ai modificărilor sunt, în principal, administratorii fondurilor, care ar urma să încaseze comisioane cuprinse între 0,21% și 0,27%. Aceștia ar putea obține câștiguri considerabile dacă sumele rămân în conturi pentru o perioadă mai lungă. De asemenea, statul român ar fi un alt câștigător, având posibilitatea de a se susține financiar într-un sistem care se împrumută constant, fără limite și la dobânzi mari.
Îngrijorările legate de sistemul de pensii
AUR subliniază că sistemul de pensii a funcționat timp de aproape două decenii cu reguli bine stabilite, iar românii au contribuit cu încredere pentru a-și asigura o pensionare liniștită. Cu toate acestea, noua lege ar reprezenta o încălcare a acestei încrederi și o preluare ilegitimă a controlului asupra fondurilor. Aceasta ar putea duce la o diminuare a securității financiare a românilor, generând un precedent periculos: regulile pot fi modificate în orice moment, chiar înainte ca persoanele să își primească drepturile pentru care au contribuit o viață întreagă.
În concluzie, AUR atrage atenția că, prin aceste modificări, Guvernul sugerează că banii contribuabililor nu mai aparțin acestora, ceea ce ar putea avea consecințe grave asupra încrederii în sistemul de pensii.
