Ce semnifică „reducerea la zero” în armata rusă: „Au preluat codurile PIN de pe cardurile celor decedați și i le-au oferit comandantului”

Execuții sumare și tortură în armata rusă

De la începutul invaziei în Ucraina, personalul militar rus a raportat cazuri de execuții sumare. Soldații erau împușcați pe loc pentru că refuzau să participe la atacuri sau din cauza consumului de alcool în tranșee. Conform unei investigații realizate de agenția independentă Verstka, aceste execuții și formele de tortură au devenit mai sofisticate, fiind influențate de conflictele interne dintre soldați și comandanți, dar și de refuzul de a plăti taxe superiorilor.

Proiectul „The Zero Outers” și cazurile de execuții

Prin intermediul proiectului „The Zero Outers”, Verstka a documentat activitățile a 101 călăi care au omorât camarazi, torturându-i până la moarte sau expediindu-i în atacuri fără echipament adecvat. Investigația a inclus discuții cu soldați și familiile acestora, precum și analiza plângerilor depuse la Parchetul Militar Principal. Termenul „reducing to zero” se referă la eliminarea soldaților considerați problematici, prin represalii ce variază de la intimidare la asasinat.

Execuții pentru consumul de alcool

Un soldat dintr-un pluton a relatat cum un camarad a fost bătut până la moarte pentru că a consumat alcool după o misiune de luptă. Acesta a acuzat comandanții „Akula”, „Kemer” și „Dudka” de brutalitate extremă, afirmând că soldatul a fost lovit cu capul de o placă de beton și apoi aruncat într-o groapă. Cei implicați în incident au fost ulterior pedepsiți, toți cei 200 de soldați prezenți fiind ținuți pe front fără comunicare, hrană sau apă timp de o lună.

Teama de represalii și metodele de „reducere la zero”

Soldații care luptă pe linia întâi ezită să-și exprime nemulțumirile, temându-se că plângerile adresate superiorilor sau familiilor pot duce la represalii. Aceștia au declarat că metodele de eliminare a soldaților problematice nu se limitează la execuții directe. O tactică frecvent utilizată este trimiterea soldaților în acțiuni fără veste antiglonț sau arme, expunându-i astfel unui risc extrem.

Comandantul Igor Istrati și execuțiile personale

Colonelul Igor Istrati, un lider cunoscut al Brigăzii 114 Separată de Pușcași Motorizați, este acuzat de ordonarea execuțiilor și încurajarea torturii. Soldații din unitatea sa au raportat că, sub conducerea sa, au fost trimiși în misiuni mortale, adesea cu condiții imposibile de supraviețuire. Acesta a devenit cunoscut pentru metodele sale brutale, iar soldații au descris atmosfera de frică și violență care domnește în rândul trupelor.

Refuzul comenzii și consecințele mortale

Un alt exemplu de brutalitate provine dintr-o unitate condusă de un comandant cunoscut sub numele de „Sumrak”. Soldații care refuzau să atace erau executați de subalternii săi. Un soldat cunoscut sub apelativul „Fix” a fost ucis după ce a refuzat o misiune de recunoaștere, fiind torturat și împușcat în urma ordinelor primite.

Dronele ca instrument de execuție

Colonelul Kurabek Karaiev, din Batalionul 139 Separat de Asalt, este acuzat de utilizarea dronelor pentru a-și viza camarazii. Soldații au raportat că, sub amenințarea armelor, operatorii de drone au fost obligați să atace propriii colegi. Cei care refuzau să participe la acțiuni de luptă erau pedepsiți în moduri brutale, inclusiv prin bătăi severe sau prin legarea de copaci, în scopul intimidării.

Condițiile inumane și execuțiile mascate

Soldatul mobilizat Alexei a povestit despre camarazi care erau trimiși în gropi ca pedeapsă. Aceste gropi erau umplute cu apă, iar soldații rămași în viață sufereau din cauza condițiilor inumane. În cele din urmă, cadavrele erau aruncate pe linia frontului, simulând că au murit în luptă.

Luptele pentru supraviețuire și brutalitatea internă

Înregistrările video recente au surprins luptele dintre soldați în gropi, unde aceștia erau forțați să se confrunte pentru a supraviețui. Comandantul „Kama” a fost menționat ca orchestrator al acestor metode brutale, subliniind natura implacabilă a violenței din interiorul armatei ruse.

Corupția și mita în rândul soldaților

Comandantii din armata rusă au fost acuzați de corupție, cerând mită pentru a evita atacurile sau jefuind subordonații. Cei care refuză să plătească au fost supuși represaliilor severe, inclusiv execuțiilor sumare.

Brutalitatea și abuzurile din rândul armatei ruse: o realitate înfricoșătoare

Aceste fapte alarmante aruncă o lumină sumbră asupra realității din interiorul armatei ruse, unde violența, corupția și execuțiile sumare au devenit o parte integrantă a rutinei zilnice.

Redacția

Acuzatii grave de extorcare în rândul soldaților

În ultimele zile, rudele soldaților dispăruți au lansat acuzații grave la adresa comandantului „Kama”, subordonat al lui „Said”. Acesta este implicat într-un scandal de extorcare, detaliat într-un videoclip care prezintă scene șocante în care soldați se ucid între ei la ordin.

Identitatea lui „Kama”

Persoana din spatele numelui de cod „Kama” este Ainur Sharifulin, un bărbat de 38 de ani, originar din Tatarstan, tată a trei copii, cu o carieră militară extinsă. Surse indică faptul că Sharifulin ar avea un stil de viață extravagant, având un adăpost de campanie bine echipat, inclusiv un dormitor separat și o sufragerie confortabilă, detalii ce au fost dezvăluite de membrii unui grup de discuții online.

Extorcarea și violența în rândul soldaților

Informațiile sugerează că soldații care se opun ordinelor sau refuză să plătească taxe de protecție sunt supuși unor represalii severe. Aceștia sunt fie forțați să participe la misiuni riscante, fie trimiși fără echipamente adecvate în zone de conflict. Unii soldați au raportat că, în urma refuzurilor, au fost trimiși în fața inamicului fără arme, cu doar o vestă antiglonț.

Extorcarea sistematică de către comandanti

Diverse mărturii din rândul soldaților descriu cum un alt comandant, cunoscut sub numele de „Kemer” din Regimentul 80 Tancuri, ar fi implicat în activități similare de extorcare. Se menționează că acest individ ar fi strâns sume impresionante, inclusiv 53 de milioane de ruble, echivalentul a aproximativ 570.000 de euro, prin metode coercitive.

Cazuri de represalii și lipsa de justiție

Cazul lui Andrei Bîkov, un soldat ucis după ce a refuzat ordinele comandantului, a stârnit indignare în rândul familiilor victimelor. Mama acestuia, Tatiana, a declarat că plângerile sale către autorități nu au dus la niciun rezultat, lăsând-o fără răspunsuri sau compensații. Băiatul ei este dat dispărut din 8 mai, iar ea nu a reușit să-l îngroape din cauza lipsei de claritate privind soarta sa.

Tortura și violența în rândul soldaților

Un alt incident îngrijorător a fost raportat de soldatul Iuri, care a descris cum a fost brutalizat de comandantul Viaceslav Kiselev, cunoscut sub apelativul „Fox”. Acesta a devenit cunoscut ca un lider autoritar și extorcare, fiind implicat în torturi fizice severe împotriva subordonaților săi care refuzau ordinele. Iuri a relatat detalii terifiante despre experiențele sale de tortură, unde a fost bătut timp de ore întregi.

Imunitatea ofițerilor și lipsa de investigare

Conform unor surse, există o interdicție neoficială din partea Biroului Procurorului Militar de a investiga abuzurile comise de ofițerii din brigăzile de luptă. Acest lucru permite ofițerilor să acționeze fără frică de repercusiuni, ceea ce a dus la o creștere alarmantă a abuzurilor și represaliilor. În ultimii ani, au fost raportate peste 12.000 de plângeri legate de aceste incidente.

Voința de răzbunare în rândul supraviețuitorilor

În fața acestei situații, mulți soldați supraviețuitori nu mai au încredere în sistemul judiciar și își caută răzbunarea personală. Unii dintre ei sunt dispuși să își asume riscuri majore, exprimându-și dorința de a face dreptate pentru colegii lor căzuți. Aceștia își doresc ca adevărul să iasă la iveală, chiar dacă asta le-ar putea pune viața în pericol.

Supraviețuitorii cer dreptate

Sentimentele de indignare și dorința de justiție continuă să crească în rândul soldaților și familiilor acestora. Fiecare mărturie adusă la lumină evidențiază o realitate sumbră și o nevoie urgentă de reformă în structurile militare și de justiție.

Redacția