Riscurile vulcanice din Santorini
Pe culmile abrupte ale insulei Santorini se dezvoltă o industrie turistică de renume mondial, evaluată la milioane de dolari. Totuși, sub această frumusețe idilică se ascunde riscul unei erupții vulcanice majore, conform cercetărilor recente. O erupție de proporții din antichitate a dat naștere acestei insule grecești de poveste, lăsând în urmă un crater imens și o coastă cu formă de potcoavă. Acum, cercetătorii explorează, pentru prima dată, cât de periculoasă ar putea fi o viitoare erupție.
Investigații pe teren
O echipă de cercetare a petrecut timp la bordul navei de cercetare Discovery, în căutarea unor indicii despre posibile activități vulcanice. Recent, aproape jumătate dintre cei 11.000 de locuitori ai insulei au fost nevoiți să se evacueze din cauza unei serii de cutremure, un avertisment serios cu privire la forțele tectonice care acționează sub satele pitorești, unde restaurantele servesc gyros, iar cazări AirBnB oferă jacuzzi-uri pe un teren vulcanic fertil.
Conducerea misiunii de cercetare
Profesoara Isobel Yeo, un expert în vulcanii submarini extrem de periculoși de la Centrul Național de Oceanografie din Marea Britanie, coordonează această misiune. Majoritatea vulcanilor din lume sunt subacvatici, însă monitorizarea lor este limitată. „Pericolul pe care îl reprezintă aceștia este adesea ignorat, fiind considerați mai puțin relevanți în comparație cu vulcanii celebri, precum Vezuviul”, a explicat ea în timpul unei activități pe punte, în timp ce inginerii pregăteau un robot pentru a explora fundul mării.
Monitorizarea activității seismice
Activitatea de cercetare are loc imediat după cutremurele recente, cu scopul de a înțelege ce tipuri de agitație seismică ar putea indica o erupție iminentă. Ultima erupție a avut loc în 1950, dar, din 2012, insula a experimentat o „perioadă de agitație”, caracterizată prin acumularea de magmă în camerele vulcanice, care a provocat o „umflare” a insulei.
„Vulcanii submarini pot produce erupții extrem de mari și devastatoare”, a declarat Isobel. „Suntem adesea influențați de erupții mai mici și considerăm că următoarea va fi la fel, dar acest lucru nu este garantat.” Experiența recentă a erupției Hunga Tunga din 2022, care a generat cea mai mare explozie subacvatică înregistrată, este un exemplu clar al imprevizibilității acestor fenomene.
Explorări subacvatice
La o adâncime de 300 de metri sub nave, cercetătorii au descoperit guri de ventilație fierbinți, unde rocile proeminente și nori de gaze transformă fundul mării într-un peisaj strălucitor de culoare portocalie. „Avem o cunoaștere mai profundă a suprafeței altor planete decât a ceea ce se află sub ape aici”, a subliniat Isobel.
Robotul scufundat este dotat pentru a colecta fluide, gaze și mostre de rocă, contribuind astfel la cartografierea riscurilor seismice și la înțelegerea mai bună a activității vulcanice din zonă. Aceste guri de ventilație hidrotermale, care eliberează apă fierbinte din crăpături, se formează frecvent în apropierea vulcanilor activi, făcându-le subiectul principal al cercetărilor conduse de Isobel și echipa sa formată din 22 de specialiști.
Cercetări asupra vulcanului din Santorini
O echipă de cercetători din întreaga lume se află într-o expediție pe nava Discovery, dedicată studierii vulcanului Santorini timp de o lună. Până în prezent, nu s-a reușit să se stabilească dacă un vulcan devine mai exploziv sau mai puțin exploziv atunci când apa de mare din gura de ventilație interacționează cu magma. Isobel, unul dintre cercetători, subliniază dificultatea acestei misiuni: „Încercăm să cartografiem sistemul hidrotermal. Nu este ca și cum ai face o hartă pe uscat. Trebuie să privim în interiorul pământului.”
Investigația vulcanului Kolombo
Nava Discovery se îndreaptă spre Kolombo, un alt vulcan semnificativ situat la aproximativ 7 km nord-est de Santorini. Deși nu există semne imediate de erupție pentru cei doi vulcani, cercetătorii consideră că este o chestiune de timp. Expediția are ca scop crearea de seturi de date și hărți de risc geologic pentru Agenția de Protecție Civilă a Greciei. Profesoara Paraskevi Nomikou, parte a echipei guvernamentale pentru situații de urgență, a subliniat importanța acestei cercetări: „Aceasta îi va informa pe localnici despre activitatea vulcanilor și va delimita zonele interzise în timpul unei erupții.”
Importanța cercetării pentru comunitate
Nomikou, originară din Santorini, a fost inspirată de poveștile bunicului său despre cutremurele și erupțiile din trecut să devină geolog. „Cercetarea noastră este crucială pentru a ajuta comunitatea să înțeleagă care părți ale fundului mării sunt cele mai periculoase”, a adăugat ea.
Provocările misiunii
Aceste expediții sunt extrem de costisitoare, iar Isobel și echipa sa își desfășoară experimentele pe parcursul întregii zile și nopți, lucrând în schimburi de câte 12 ore. John Jamieson, profesor la Universitatea Memorial din Newfoundland, Canada, a prezentat roci vulcanice extrase din orificii, avertizând: „Nu o ridicați pe asta. Este plină de arsenic.” O altă rocă, cu nuanțe de negru și portocaliu, a stârnit curiozitatea sa, el explicând că nu se știe exact din ce este compusă.
Inovația tehnologică în cercetare
Un aspect esențial al misiunii este un container întunecat de pe punte, unde patru cercetători urmăresc ecranele montate pe un perete. Doi ingineri controlează un robot subacvatic cu ajutorul unui joystick, analizând un rezervor de lichid descoperit de echipamentul robotic. Aceștia au înregistrat cutremure minime în jurul vulcanului, cauzate de mișcările fluidului prin sistemul geologic. Isobel a oferit o înregistrare audio a acestor fracturi, care sună ca un bas amplificat.
Crearea unei hărți 3D a sistemului hidrotermal
Echipa utilizează un câmp electromagnetic pentru a analiza modul în care fluidul se deplasează prin rocă, creând astfel o hartă 3D care ilustrează legătura dintre sistemul hidrotermal și camera magmatică a vulcanului, unde se pot forma erupții. „Facem știință pentru oameni, nu doar pentru oamenii de știință. Scopul nostru este să îi facem pe oameni să se simtă în siguranță”, a afirmat Paraskevi.
Impactul crizei seismice
Recenta criză seismică din Santorini a subliniat importanța acestor cercetări și a relevat nevoia de a înțelege mai bine activitatea vulcanică din zonă.
Amenințările seismice pe insula Santorini
Locuitorii insulei Santorini se confruntă cu provocări semnificative din cauza amenințărilor seismice, ceea ce le afectează în mod direct stilul de viață și economia locală, care depinde în mare măsură de turism.
Impactul cutremurelor asupra afacerilor locale
Fotografa Eva Rendl, specializată în ședințe foto pentru nunți, a fost nevoită să părăsească insula împreună cu fiica sa în urma unui roi de cutremure care a avut loc în februarie. „A fost cu adevărat înfricoșător, deoarece cutremurul devenea din ce în ce mai intens”, a declarat ea. Deși s-a întors pe insulă, Eva a observat o scădere semnificativă a activității economice. „Oamenii au anulat rezervările. În mod normal, încep ședințele foto în aprilie, dar primul meu job este abia în mai”, a adăugat fotografa.
Reacții ale turiștilor față de situația seismică
În piața principală din Oia, un oraș de lux din Santorini, Janet, o turistă britanico-canadiană, a menționat că șase din cele zece persoane din grupul său și-au anulat vacanța. Ea consideră că informațiile științifice mai precise despre probabilitatea cutremurelor și a activităților vulcanice ar putea contribui la liniștirea vizitatorilor. „Primesc alertele Google, primesc alertele oamenilor de știință și asta mă ajută să mă simt în siguranță”, a spus Janet.
Concluzie
Pe fondul acestor amenințări seismice, insula Santorini se află într-o situație delicată, cu impact direct asupra locuitorilor și afacerilor locale. Încrederea turiștilor și comunicarea eficientă a riscurilor se dovedesc a fi esențiale pentru relansarea turismului în această destinație apreciată.
