Acuzații între Claudiu Năsui și Înalta Curte de Casație și Justiție
Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei și actual deputat USR, a acuzat marți Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) de majorarea sporurilor pentru judecători, menționând că aceasta ar avea scopul de a anula reducerea sporului de condiții vătămătoare, stabilită printr-o ordonanță de urgență. În replică, ICCJ a respins acuzațiile, afirmând că sporurile în cauză erau deja aplicate anterior și nu au fost majorate.
Năsui a subliniat pe rețelele de socializare că reforma statului ar fi fost compromisă, afirmând: „ICCJ a decis să reducă sporul de condiții vătămătoare la 300 de lei, dar salariile nu vor scădea. De ce? Pentru că se mărește sporul de solicitare neuropsihică și cel de confidențialitate, astfel încât salariile să nu scadă de fapt.” El a adăugat că nu contează denumirea sporului, ci faptul că judecătorii primesc aceleași sume, indiferent de numele acestora.
Limitările sporurilor în instituțiile de stat
Năsui a menționat că sporurile totale sunt plafonate la 30% pentru fiecare instituție de stat. Deși angajații din sectorul public pot beneficia de o varietate de sporuri, suma totală este limitată. El a explicat că, dacă un spor scade, plafonul va fi atins prin majorarea altor sporuri, ceea ce a determinat inițiativa sa legislativă de a plafona sporurile la 30% pe persoană, nu pe instituție.
Răspunsul ICCJ
Într-un comunicat emis marți seară, ICCJ a clarificat că, conform legislației actuale, judecătorii beneficiază de trei tipuri de sporuri: sporul pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase (fără a depăși 1.500 lei brut înainte de OUG nr. 36/2025 și 300 lei brut lunar după), sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică (până la 25% din indemnizația de încadrare) și sporul pentru păstrarea confidențialității (până la 5% din indemnizația de încadrare).
„Cuantumul total al sporurilor este actual dublu limitat, neputând depăși nivelul din luna noiembrie 2024 și fiind supus reglementărilor legale care stabilesc o limită maximă de 30% pe fiecare ordonator principal de credite. Modificările sporurilor pot fi realizate exclusiv prin acte normative cu forță de lege,” a subliniat ICCJ.
În concluzie, ICCJ a evidențiat că orice modificare a sporurilor prin acte administrative infralegale este exclusă și că aceste informații ar trebui să fie cunoscute de toate instituțiile statului implicate în acest context.
Modificarea sporurilor pentru condiții de muncă grele
Recent, au fost aduse modificări cuantumului sporului pentru condiții de muncă grele, vătămătoare și periculoase, acesta fiind redus de la 1500 de lei la 300 de lei. Este important de menționat că nu s-au operat modificări asupra cuantumului celorlalte sporuri sau limitei maxime a acestora aplicabile indemnizației. Aceste aspecte sunt reglementate de dispoziții legale în vigoare, care nu au suferit modificări.
Înalta Curte de Casație și Justiție și independența judecătorilor
Instanța supremă subliniază că judecătorii sunt cetățeni români și, ca atare, au atât obligația de a respecta legea, cât și dreptul de a solicita respectarea acesteia de către toate autoritățile statului. În exercitarea atribuțiilor de ordonator principal de credite pentru drepturile salariale ale judecătorilor din toate instanțele, Înalta Curte de Casație și Justiție va aplica legea în mod strict.
Singularizarea negativă a judecătorilor, într-un context în care opinia publică este extrem de preocupată de aceste aspecte, riscă să afecteze atât independența, cât și prestigiul justiției. Această situație devine și mai relevantă având în vedere că sistemul judiciar va fi responsabil pentru soluționarea litigiilor generate de aceste chestiuni.
Ordonanța de Urgență adoptată de guvern
Guvernul a adoptat luni o Ordonanță de Urgență care stabilește măsuri pentru personalul plătit din fonduri publice. În urma acestei decizii, angajații Ministerului Finanțelor au întrerupt activitatea, nemulțumiți de reducerea sporurilor.
Executivul a decis, prin ordonanța de urgență adoptată în ședința de luni, să limiteze sporul acordat în sectorul public pentru activitatea desfășurată în condiții periculoase sau vătămătoare la 300 de lei brut lunar, în funcție de timpul efectiv lucrat. De asemenea, concediul de odihnă suplimentar, ce se acordă pentru munci grele, periculoase sau vătămătoare, va avea o durată cuprinsă între 3 și 5 zile lucrătoare.
