Crin Antonescu, despre Klaus Iohannis: „Păcatul care a copleșit mandatul său este tăcerea”.”A făcut și lucruri bune”

Crin Antonescu, fost lider al PNL și candidatul susținut de coaliția PSD-PNL-UDMR pentru alegerile prezidențiale din 2024, a făcut o evaluare a celor două mandate ale președintelui Klaus Iohannis. Într-o intervenție televizată, Antonescu a criticat lipsa de comunicare a actualului șef al statului, considerând-o cea mai mare slăbiciune a mandatului său.

„Este un păcat care a marcat întregul său mandat. Și acest păcat este tăcerea”, a declarat Antonescu. „Președintele nu are voie să tacă. Președintele trebuie să fie imaginea României, atât în țară, cât și în afaceri internaționale. Trebuie să pună ordine, în limita puterilor sale, conform Constituției. Și, mai presus de orice, pentru Dumnezeu, trebuie să comunice”, a spus fostul lider PNL.

Deși a recunoscut că Iohannis a avut și realizări pozitive, Antonescu a subliniat că acestea au fost umbrite de lipsa de implicare și de lipsa unui dialog activ cu cetățenii.

Crin Antonescu și Klaus Iohannis: de la prietenie politică la distanță

Crin Antonescu și Klaus Iohannis au avut, la un moment dat, o relație politică strânsă. În 2013, Antonescu l-a cooptat pe Iohannis în Partidul Național Liberal, numindu-l prim-vicepreședinte al formațiunii. În 2014, Antonescu a demisionat din fruntea PNL în urma eșecului la alegerile europarlamentare și a fost înlocuit de Iohannis, care a devenit candidatul liberalilor la alegerile prezidențiale din acel an.

Această mișcare a reprezentat un punct de cotitură în cariera politică a lui Iohannis, dar și o distanțare progresivă între cei doi lideri. „Am curajul să spun acum, când toată lumea sau aproape toată îl duşmăneşte: Klaus Iohannis a avut lucruri bune. A avut şi lucruri, categoric, neinspirate, cel puţin, dar au fost şi lucruri bune în mandatul său”, a spus Antonescu.

Mandatele lui Klaus Iohannis: între realizări și critici

În cei 10 ani la Cotroceni, Klaus Iohannis a fost perceput ca o figură mai degrabă discretă în peisajul politic. Deși a menținut PNL la guvernare mai bine de cinci ani, partidul care l-a propulsat la președinție a înregistrat scăderi semnificative.

„A luat PNL de la 15% în 2014 și îl lasă la 14% în Parlament”, a punctat Antonescu. Această evoluție a generat critici atât din partea foștilor colegi de partid, cât și din partea publicului, care a perceput lipsa de comunicare și de implicare a președintelui ca pe un dezavantaj major.

Totuși, Antonescu a recunoscut că Iohannis a avut și realizări importante. Sub mandatul său, România a beneficiat de un context internațional favorabil pentru integrarea europeană și de stabilitate în cadrul NATO. Cu toate acestea, fostul lider PNL a subliniat că aceste rezultate ar fi putut fi mai bine comunicate publicului.

Candidatura lui Crin Antonescu- un nou “președinte jucător”?

Candidatura lui Crin Antonescu pentru președinție marchează o revenire spectaculoasă în politica românească, după o lungă absență. Prin declarațiile sale, Antonescu pare să transmită un mesaj de implicare activă, în contrast cu stilul mai rezervat al lui Klaus Iohannis.

„Președintele României nu poate să rămână tăcut”, a declarat Antonescu. „Trebuie să fie un lider vizibil, activ, care să inspire cetățenii. România are nevoie de o voce puternică, care să o reprezinte atât pe plan intern, cât și internațional”.

Crin Antonescu, odată considerat arhitectul ascensiunii lui Klaus Iohannis în politica de top, își propune acum să redefinească rolul președintelui României, punând accent pe comunicare, transparență și implicare directă. Rămane de văzut care vor fi șansele acestuia în fața celorlalți candidați de dreapta care se încălzesc pentru alegerile prezidențiale din 2025: Nicușor Dan și Elena Lasconi dar și care mai e cota de încredere pe care o mai are surpriza din 2024, Călin Georgescu.

B.C