Anunțul președintelui Trump privind încheierea războiului din Gaza
Președintele Trump a anunțat că a pus capăt războiului de doi ani din Gaza, adoptând o strategie neconvențională prin care a declarat inițial victoria, obligând astfel celelalte părți să finalizeze detaliile pentru a transforma această victorie în realitate. Această abordare a sfidat metoda tradițională de soluționare a crizelor internaționale, în care diplomații intervin pentru a rezolva tensiunile înainte ca liderii să anunțe un acord, conform observațiilor făcute de Wall Street Journal.
Un acord neterminat și negocieri în curs
În timp ce mediatorii analizau hărțile și listele de prizonieri la stațiunea egipteană Sharm El Sheikh, Trump a anunțat că va călători în regiune pentru a celebra un acord care nu era încă finalizat. Strategia sa este bazată pe convingerea că nimeni, inclusiv extremiștii din ambele tabere, nu vor putea să îi spună nu, iar experții vor rezolva problemele existente.
„Am pus capăt războiului din Gaza”, a declarat Trump joi de la Casa Albă, aducând mulțumiri trimisului special Steve Witkoff, secretarului de stat Marco Rubio și ginerele său, Jared Kushner, pentru contribuția lor.
Provocări în negocierea detaliilor
În ciuda celebrării victoriei, echipele tehnice continuau să lucreze la detaliile unor aspecte esențiale care au cauzat eșecul rundelor anterioare de negocieri. Oficiile Hamas au avertizat că ar putea abandona negocierile dacă cererile lor fundamentale nu sunt satisfăcute. Aceste cerințe includ stabilirea liniilor exacte de retragere a trupelor israeliene și o listă a prizonierilor palestinieni care ar urma să fie eliberați în schimbul ostaticilor israelieni.
Negociatorii americani din Egipt au considerat că acordul era „suficient de aproape” pentru ca Trump să anunțe detaliile miercuri seara, conform unui oficial american de rang înalt. Cu toate acestea, a doua zi, aceștia se concentrau încă pe finalizarea detaliilor și pe remedierea lacunelor din acord, recunoscând că „există încă multe moduri în care acest lucru poate merge prost”.
Discuții internaționale și presiuni publice
La Paris, miniștrii de externe europeni și arabi s-au întâlnit pentru a discuta despre implementarea planului și despre viitorul postbelic al Gazei, fără participarea lui Rubio, care a anulat brusc călătoria cu o zi înainte. Campania publică de presiune a lui Trump a creat un sentiment de inevitabilitate, conform lui Daniel Kurtzer, fost ambasador al SUA în Israel și Egipt, care a subliniat: „Cine ar dori să fie partea care împiedică anunțarea unui premiu pentru pace de la tribuna Knessetului?”
Provocări viitoare în procesul de pace
Deși strategia lui Trump a putut asigura prima fază a acordului, care include un armistițiu și schimbul de prizonieri, diplomații avertizează că provocările vor deveni mult mai complexe în etapele următoare. Planul pe termen lung preconizează dezarmarea Hamas și implementarea unei forțe multinaționale de menținere a păcii în Gaza, subiecte care s-au dovedit a fi extrem de dificile.
În cele din urmă, negociatorii din Egipt au decis să nu abordeze aceste probleme în săptămâna respectivă, recunoscând că nu mai este vorba despre prima fază și obiectivul, ci despre un „touchdown”, chiar dacă mingea nu a trecut încă linia finală, a declarat Khaled Elgindy, fost consilier al conducerii palestiniene.
Negocieri între Israel și Hamas
În rundele anterioare de negocieri cu Israelul, Ramallah a experimentat o serie de strategii menite să avanseze discuțiile. „Ideea de a-i determina pe negociatori să accepte propunerile a funcționat până acum”, afirmă surse din interiorul procesului. Cheia acestui acord a fost presiunea exercitată direct de președintele Trump asupra prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu, care a fost reticent în a pune capăt conflictului, potrivit persoanelor implicate în negocieri.
Presiunea americană asupra Israelului
Oficialii americani au sugerat recent că au adoptat tactici mai dure în culisele negocierilor. „Președintele a purtat convorbiri telefonice și întâlniri extraordinare, care au necesitat un angajament considerabil și au dus la progresul acestor discuții”, a declarat Rubio. Aaron David Miller, fost negociator pentru Orientul Mijlociu, a subliniat: „Trump este singurul președinte american care a reușit să determine un prim-ministru israelian să accepte o propunere de pace americană, ajungând acolo unde niciun alt președinte nu a reușit”.
Întâlnirea dintre Trump și Netanyahu
Prim-ministrul Netanyahu s-a întâlnit cu Trump la Casa Albă luna trecută, într-un context tensionat. Atacul Israelului asupra liderilor Hamas din Qatar a generat reacții furioase în lumea arabă, iar consensusul a fost că Netanyahu a depășit limita. Qatarul și Emiratele Arabe Unite au apelat la o diplomatie intensă cu Casa Albă pentru a exercita presiuni asupra Israelului.
Impunerea unui acord
De această dată, Trump i-a cerut lui Netanyahu să accepte acordul, în timp ce Qatarul, Egiptul și Turcia au presat Hamas să facă același lucru. Gershon Baskin, un negociator israelian implicat în discuțiile anterioare, a menționat că „Netanyahu era blocat, iar Hamas se afla într-o situație similară”. Oficialii americani au subliniat că rapiditatea progresului final a fost influențată de întâlnirile lui Trump cu oficialii arabi în marja Adunării Generale a Națiunilor Unite. Trump le-a comunicat că era pregătit să impună limite lui Netanyahu, lăsând oficialii arabi cu un sentiment de optimism în urma întâlnirii.
Declarațiile lui Trump despre anexarea Cisiordaniei
La câteva zile după acea întâlnire, Trump a declarat că nu îi va permite lui Netanyahu să anexeze Cisiordania, afirmând: „Nu se va întâmpla”, ceea ce a șocat facțiunea de dreapta din Israel care susținea anexarea. Trump, cunoscut pentru preferința sa de a lucra cu negociatori, s-a bazat pe Witkoff, un dezvoltator imobiliar, și pe Kushner pentru a ocoli canalele diplomatice tradiționale.
O abordare neconvențională
Abordarea lor a rupt tiparul negocierilor tradiționale din Orientul Mijlociu, care erau adesea lungi și detaliate, degenerând în confruntări cu sumă zero. Stilul lor a fost mai degrabă asemănător unei afaceri cu miză mare: prezentarea unei oferte clare, semnalizarea disponibilității de a se retrage și așteptarea ca cealaltă parte să acționeze din frică și să accepte termenii.
Planul lui Trump pentru Gaza
La sfârșitul lunii septembrie, după o perioadă de stagnare în negocierile dintre Israel și Hamas, Trump a anunțat un plan amplu în 20 de puncte, ce prevedea eliberarea ostaticilor și încheierea definitivă a conflictului din Gaza. Aceasta a avut loc în cadrul unui eveniment organizat la Casa Albă, alături de Netanyahu, care se confrunta cu o anumită opoziție din partea membrilor radicali ai cabinetului său.
Răspunsul Hamas la planul lui Trump a fost așteptat cu interes, având în vedere complexitatea situației și provocările existente.
Trump și Netanyahu: O nouă abordare în negocierile cu palestinienii
La începutul acestei luni, Donald Trump l-a surprins pe prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu prin acceptarea răspunsului grupului palestinian, ceea ce a restrâns opțiunile de manevră pentru liderul israelian. Această mișcare a pregătit terenul pentru negocierile ce au avut loc săptămâna aceasta în Egipt.
Trump nu este la prima încercare de a media un acord în această regiune. Anul trecut, președintele Joe Biden a prezentat detalii ale unui acord de încetare a focului într-un discurs televizat, cu scopul de a-l determina pe Netanyahu să accepte propunerea. Cu toate acestea, negocierile au stagnat în lunile următoare, în condițiile în care liderul israelian a ignorat presiunile venite din partea administrației americane.
În această nouă rundă de negocieri, Trump a adoptat o abordare mai agresivă, folosind anunțul ca pe o pârghie în procesul de negociere. Daniel Shek, fost ambasador israelian în Franța și lider al Hostages Families Forum, a comentat: „Dacă ar fi așteptat ca toate detaliile să fie negociate, ar fi putut dura săptămâni, chiar luni, și ar fi putut duce la un rezultat nul.” El a adăugat că Trump a ales să anunțe deja rezultatul, spunând „acum este rândul vostru să stabiliți detaliile”.
