Cum am ajuns de la „ați mințit poporul cu televizorul” la cerșit like-uri pentru boți rusești pe Facebook și Tik Tok?
SursaSigura.ro, în colaborare cu specialiștii în comunicare și marketing de la Connectopia, analizează un fenomen alarmant care a luat amploare în ultimii ani peste tot în lume și care amenință să submineze democrația din România. Într-o lume din ce în ce mai conectată, unde social media a devenit principala sursă de informații pentru milioane de oameni, manipularea digitală a ajuns la cote maxime, iar România se află în plin război hibrid. Surse foto: Facebook
Suntem asaltați de pagini cu postari nostalgice, pline de dezinformări și nuanțări ale realității și istoriei în favoarea unei anumite părți a clasei politice: suveraniștii sau noua extremă dreaptă.
Evoluția Paginilor de Social Media de la pisicuțe la bâtrâne singure care fac pâine și așteaptă diaspora salvatoare
În ultimii ani, o mulțime de pagini de social media au apărut în mod aproape spontan. La început, acestea distribuiau conținut inofensiv: imagini cu pisoiași, videoclipuri amuzante sau mesaje naționaliste sau moralizatoare. Popularitatea acestor pagini a crescut exponențial, adunând sute sau chiar mii de like-uri și comentarii. Păreau pagini ale nimănui, dar reușeau să devină mai populare decât cele ale multor influenceri consacrați. Cum? Cu bani și muncă specializată, desigur.











În timpul campaniei electorale și mai ales în prezent, aceste pagini au schimbat brusc direcția. Au început să distribuie conținut creat cu inteligență artificială sau fotografii din trecutul comunist al României: imagini cu bunici care fac pâine, utilaje agricole și peisaje rurale familiare din anii ‘70-’80. Unele dintre aceste imagini provin din Ucraina sau Slovacia, dar detaliile lor rezonează cu amintirile gospodăriilor românești din acea perioadă. Așa că pentru românul înfierbântat de mesaje politice naționaliste, xenofobe și chemări la luptă în numele războinicilor daci, nu mai contează adevărul ci emoția.
Apel la Nostalgie și Manipulare Emoțională. Emoția bate adevărul










Textele care însoțesc aceste imagini sunt menite să declanșeze un val de emoții și nostalgie. Exemplul unei bătrâne care face pâine, însoțit de un mesaj care încurajează publicul să dea like pentru că ‚pe ea nu o apreciază nimeni”, este reprezentativ. Aceste postări au ca scop manipularea emoțiilor publicului, dirijând atenția către un mesaj politic subtil, dar periculos pentru orientarea pro-europeană a României. Unele fac orice pentru a strânge like-uri. Umorul bădăran dar și misoginismul și sexismul sunt intens exploatate. De ce să nu “ne râdem” de cei mai slabi sau mai altfel dacă putem. Preferații glumelor sinistre sunt cei din comunitatea LGBTQ. Dar din respect față de valorile care încă ne conduc, nu o să afișăm astfel de print screen-uri în scop ilustrativ.
Astfel de pagini sunt o sabie cu două tăișuri. După ce și-au câștigat audiența prin conținut inofensiv, încep brusc să susțină valorile suveraniste și fac apel la nostalgia vremurilor demult apuse, invocând o așa-zisă „epocă de aur”. Efectiv, creatorii lor taie din povestea comunismului anii de foamete, chinurile în temnițe comuniste, frica de a te exprima liber, securitatea, teama viscerală de a nu fi prins că uneltești, munca silnică la canal, crimele și ororile regimului Ceaușist. Folosesc emoția pentru a îndrepta publicul către un mesaj care nu este întotdeauna democratic dar îmbracă o haină frumoasă. Multe, (dacă nu toate) dintre aceste pagini împărtășesc conținut asociat campaniilor electorale ale lui Călin Georgescu și ale suveraniștilor din România.
Cum reușesc manipulatorii să atingă „sufletul românesc” al „patrioților”
- Astroturfing: Crearea unei aparențe false de susținere populară prin utilizarea de conturi false sau pagini gestionate centralizat pentru a promova anumite mesaje politice.
- Microtargeting: Utilizarea datelor demografice și comportamentale pentru a livra mesaje politice personalizate către segmente specifice ale populației, maximizând impactul asupra electoratului.
- Deepfake: Tehnologie bazată pe AI care permite crearea de conținut media falsificat, dar realist, utilizat pentru dezinformare și manipulare.
- Clickbait: Titluri sau imagini atrăgătoare menite să genereze clicuri și să crească vizibilitatea conținutului, indiferent de veridicitatea informației.
Precedente Internaționale
Acest fenomen nu este izolat în România. În Statele Unite, alegerile prezidențiale din 2016 au evidențiat utilizarea pe scară largă a rețelelor sociale pentru diseminarea dezinformării și influențarea opiniei publice. Un studiu al Universității Oxford a identificat campanii de manipulare pe rețelele sociale în 48 de țări, evidențiind amploarea globală a propagandei computaționale. (rm.coe.int)
Situația în Republica Moldova
În contextul alegerilor parlamentare din Republica Moldova, fenomenul manipulării prin rețele sociale este, de asemenea, prezent. Studiile indică existența „bulelor informaționale” și a dezinformării, care polarizează electoratul și subminează integritatea procesului electoral. Utilizarea tehnologiilor digitale în campaniile electorale a schimbat fundamental modul de comunicare politică, facilitând atât informarea, cât și manipularea alegătorilor. (undp.org)
Analiză și Statistici
- Investiții Financiare: Crearea și întreținerea acestor pagini implică investiții semnificative. Estimările sugerează că sume considerabile, de ordinul milioanelor de euro, au fost alocate pentru dezvoltarea și promovarea acestor platforme în ultimele luni.
- Impactul Asupra Opiniei Publice: Studiile arată că dezinformarea pe rețelele sociale poate influența semnificativ percepțiile alegătorilor. De exemplu, un raport al Freedom House evidențiază că manipularea rețelelor sociale a fost utilizată pentru a submina democrația în diverse țări. (rm.coe.int)
Un Pericol Imens pentru Democrație
Manipularea digitală prin intermediul rețelelor sociale reprezintă o amenințare semnificativă la adresa democrației, atât în România, cât și la nivel global. Este crucial ca publicul să fie educat în identificarea și combaterea dezinformării, iar autoritățile să implementeze măsuri eficiente pentru a asigura integritatea proceselor electorale în era digitală.
SursaSigura.ro va continua să monitorizeze aceste fenomene și să informeze publicul cu privire la riscurile și tacticile de manipulare din mediul online.

META și X-ul lui Elon Musk au virat spre dreapta….extrem spre dreapta
Schimbările recente aduse de Meta, inclusiv desființarea programului de verificare a postărilor și promovarea unui conținut mai politic, au un impact semnificativ asupra comunicării politice și asupra modului în care informațiile circulă pe rețelele sociale. Aceste măsuri ar putea să conducă la o expunere mai mare la manipulare și dezinformare din mai multe motive.
1. Reducerea verificării informațiilor
În trecut, programul de verificare a faptelor de pe platformele Meta ajuta la combaterea dezinformării și a știrilor false. Fără acest program, informațiile false sau înșelătoare pot circula mai ușor, iar utilizatorii sunt mai expuși la manipulare. Într-o perioadă electorală sau politică, acest lucru poate fi extrem de periculos, având în vedere că se pot răspândi mesaje înșelătoare care influențează opinia publică.
2. Creșterea conținutului politic și polarizarea discursului
Dacă Meta își ajustează algoritmii pentru a recomanda mai mult conținut politic, în special dinspre surse conservatoare sau susținători ai lui Donald Trump, acest lucru poate duce la o accentuare a polarizării politice. Utilizatorii ar putea fi expuși la o gamă mai largă de mesaje politice, dar și la informații care nu reflectă întotdeauna realitatea obiectivă. În plus, acest tip de algoritmi favorizează adesea conținutul care provoacă reacții emoționale puternice, ceea ce poate încuraja manipularea prin emotivitate și nu prin raționament logic.
3. Manipularea prin apeluri emoționale și nostalgie
Așa cum se întâmpla cu paginile de social media menționate anterior (ce au folosit nostalgia pentru a manipula publicul), schimbările de politică ale Meta pot încuraja mesaje emoționale, uneori subtil politice, care pot manipula percepțiile utilizatorilor. Aceste apeluri emoționale pot influența alegătorii, mai ales în perioadele electorale, atunci când subiectele de interes public devin foarte sensibile.
4. Microtargeting și personalizarea mesajelor politice
Odată cu intensificarea utilizării tehnologiilor digitale în campaniile politice, manipularea devine mai sofisticată. Algoritmii platformelor sociale pot permite microtargetingul, adică trimiterea de mesaje personalizate unui grup specific de utilizatori. Aceste mesaje pot fi adaptate pentru a răspunde preocupărilor sau convingerilor personale ale utilizatorilor, ceea ce le face mai greu de contestat și mai eficace în schimbarea opiniilor sau comportamentului electoral.
5. Întărirea retoricii polarizante
Schimbările în politica Meta, alături de apropierile de lideri conservatori și susținerea unor cauze de dreapta, pot duce la creșterea retoricii polarizante pe rețelele sociale. Acest tip de discurs face mai dificilă formarea unui consens și poate intensifica conflictele ideologice. Într-o astfel de atmosferă, mesajele politice nu doar că devin mai partizane, dar devin și mai greu de analizat obiectiv de către cetățeni.
6. Impactul asupra democrației și alegerilor
Aceste modificări pot avea un efect semnificativ asupra proceselor electorale și a modului în care publicul se informează înainte de a lua decizii politice. Manipularea informațiilor, în special prin platformele populare ca Facebook și Instagram, poate influența voturile și poate submina integritatea procesului electoral. Când informațiile corecte sunt înlocuite cu mesaje părtinitoare și manipulative, procesul democratic devine vulnerabil.
La ce să ne așteptăm?
„Ne așteptăm la o ofensivă fără precendent a manipulatorilor pro ruși în toată Europa. Republica Moldova și România sunt doar teren de testare azi. România va avea alegeri prezidențiale în mai, Republica Moldova – alegeri parlamentare la jumătatea lui 2025. Până atunci însă, urmează Germania unde partidul de extremă dreapta AfD, creşte în sondaje la nivel naţional, micşorând diferenţa faţă de blocul conservatorilor. Alegerile parlamentare din Germania vor avea loc pe 23 februarie 2025 și vin într-o perioadă în care cea mai mare putere economică a Europei a pierdut enorm. La fel și Franța unde propaganda „Frexit” e deja laitmotiv ale extremei drepte. Cine vrea Europa fărămițată?” declară pentru sursasigura.ro Bogdan Muzgoci, specialist în comunicare politică la Connectopia.
Într-adevăr, cu evenimentele precum Brexit-ul și ascensiunea extremelor drepte în mai multe țări europene, există forțe care doresc să fragmenteze sau chiar să dezvăluie coeziunea Uniunii Europene.
Cine dorește „fărâmițarea” Uniunii Europene? Brext-ul a fost. Frexit și Gerxit încolțesc? Cum evităm Ro-Exit?

- Partidele de extremă dreaptă: În multe țări europene, partidele de extremă dreaptă, care sunt adesea eurosceptice, au câștigat influență. Exemple includ AfD (Alternativa pentru Germania), Rassemblement National (Franța), Vox (Spania) sau Lega (Italia). Aceste grupuri sunt critice la adresa Uniunii Europene și propun o restrângere a puterii Bruxelles-ului sau chiar ieșirea din Uniune (similar cu Brexit-ul). Ele consideră că UE limitează suveranitatea națională și promovează politici care nu corespund intereselor naționale.
- Rusia: Dintr-o perspectivă geopolitică, Rusia, sub conducerea lui Vladimir Putin, a fost un susținător al dezbinării UE. Moscova a sprijinit partide și mișcări populiste în Europa, cu scopul de a slăbi Uniunea Europeană și de a-i submina stabilitatea. Prin intermediul dezinformării, cyber-attack-urilor și susținerii partidelor extremiste, Rusia a încercat să creeze haos și diviziune în interiorul Europei.
- Statele Unite (în anumite contexte): Deși nu există o dorință explicită de fărâmițare a UE din partea guvernului SUA, o Europa mai divizată ar putea servi anumitor interese strategice americane. Anumite grupuri sau politicieni din SUA au exprimat preferința pentru o Europă mai fragmentată și mai slabă, care ar putea facilita mai ușor influența americană și ar putea slăbi competiția economică sau militară.
- Alte state europene cu viziuni naționaliste: Alte state europene cu mișcări naționaliste puternice, care nu sunt neapărat de extremă dreaptă, dar care sunt eurosceptice (precum Polonia și Ungaria), ar putea contribui la un climat care favorizează slăbirea unității europene. Aceste țări preferă politici care pun accent pe suveranitatea națională, adesea în opoziție cu politicile centralizate ale UE.
România riscă să rămână ultimul bastion al pro-europenismului în următorii 4 ani?
România, ca stat membru al Uniunii Europene, joacă un rol important în susținerea integrității și unității UE, în special în fața ascensiunii extremismului și a euroscepticismului. Prin promovarea unei viziuni pro-europene și prin aderarea la valorile fundamentale ale UE, România poate acționa ca un pilon al valorilor europene, arătând cum beneficiile economice și politice ale apartenenței la Uniune pot depăși costurile percepute ale suveranității naționale.
În acest context, România ar putea contribui la stabilizarea regiunii și la întărirea legăturilor dintre țările Europei Centrale și de Est și restul Uniunii Europene. De asemenea, având în vedere provocările economice cu care se confruntă Germania și alte mari economii ale UE, România ar putea fi un punct de stabilitate și un susținător activ al integrării economice și politice.Să nu uităm că avem o responsabilitate a integrării Republicii Moldova pe umeri.
Ce ar însemna pentru România și Europa un „exod” spre euroscepticism?
Dacă România ar ceda presiunilor de a se îndepărta de Uniunea Europeană, ar putea declanșa un efect de domino, periclitând astfel coeziunea și stabilitatea Uniunii Europene. Aceasta ar putea însemna o erodare a colaborării economice, politice și de securitate, cu consecințe negative pentru dezvoltarea regiunii și pentru influența globală a Europei.
Un astfel de scenariu ar sublinia pericolele fărâmițării UE, iar orice mișcare de retragere ar submina atât stabilitatea economică, cât și idealurile fundamentale ale Uniunii, cum ar fi promovarea păcii, democrației și drepturilor omului.
În concluzie, Uniunea Europeană are multe forțe externe și interne care vor să o fragmenteze. România, poate încă să rămână un „stindard al europenismului” și poate juca un rol esențial în protejarea valorilor și a unității UE, în fața unui context geopolitic și economic tot mai provocator. Așa să ne ajute Dumnezeu.
B.C
