Guvernul României intenționează să elimine companiile de stat inactive
Pe 11 ianuarie 2026, Oana Gheorghiu a făcut un anunț semnificativ, subliniind planurile Guvernului de a desființa companiile de stat care nu funcționează. Vicepremierul a declarat că 185 de companii inactive, cu pierderi totale de aproximativ 14 miliarde lei, sunt vizate de această măsură.
Schimbări în politica de proprietate a statului
Într-un interviu acordat TVR INFO, Oana Gheorghiu a subliniat că Guvernul urmărește să revizuiască politica de proprietate a statului, având ca scop reducerea numărului companiilor ineficiente. Potrivit Ministerului Finanțelor, pierderile acestor companii au crescut semnificativ până în 2024, iar printre acestea se numără entități din domeniile transporturilor și energiei, care generează cele mai mari datorii.
„Această primă listă, care conține 22 de companii din domenii precum energie, transporturi și Ministerul Economiei, reprezintă un proiect-pilot desfășurat în noul flux gândit împreună cu Guvernul și AMEPIP. Este vorba de instituția responsabilă cu guvernanța companiilor de stat și cu implementarea legislației asumate în raport cu OECD și Comisia Europeană”, a explicat Gheorghiu.
Vicepremierul a adăugat că fiecare companie va fi supusă unei analize detaliate pentru a determina cauzele pierderilor, fie ele rezultatul unei gestionări defectuoase sau a unor circumstanțe externe.
Numărul alarmant al companiilor inactive
Analizele recente arată că aproximativ 185 de companii de stat sunt complet inactive, fără active sau angajați, și fără declarații financiare actualizate. „Aceste companii există doar pentru că nu au fost închise la Registrul Comerțului. Trebuie să facem ordine și să le închidem, pentru că, de multe ori, rămân doar niște clădiri abandonate”, a declarat vicepremierul. Premierul Ilie Bolojan a susținut, de asemenea, necesitatea închiderii companiilor cu pierderi semnificative.
De asemenea, Gheorghiu a menționat că unele dintre aceste companii sunt deja în faliment sau în proces de lichidare, subliniind nevoia de a accelera aceste proceduri. „Rămânem de ani de zile cu aceste cadavre în listă și le cărăm după noi”, a adăugat ea.
Metrorex și TAROM: Exemple de provocări
În cadrul interviului, vicepremierul a discutat despre companiile de importanță majoră, cum ar fi Metrorex și TAROM. Gheorghiu a recunoscut că Metrorex este o companie necesară, însă a subliniat că funcționarea sa depinde de subvențiile de stat, care trebuie gestionate mai eficient.
Referitor la TAROM, vicepremierul a afirmat că statul român trebuie să ia o decizie clară cu privire la viitorul companiei, având în vedere pierderile continue într-un sector extrem de competitiv. „Trebuie fie să recuperăm această companie printr-o guvernanță mai bună, fie să explorăm opțiunea unui parteneriat. Toate acestea vor rezulta din analiza pe care o facem”, a declarat Gheorghiu.
În ceea ce privește privatizarea, aceasta a subliniat că această opțiune nu trebuie văzută ca o „vânzare a țării”, ci ca o posibilitate de a îmbunătăți guvernanța și eficiența. „Privatizarea poate să însemne listare la bursă sau un parteneriat public-privat care să aducă o guvernanță mai bună și eficiență în utilizarea activelor”, a concluzionat ea.
Statul român și companiile sub administrare publică
România deține peste 1.200 de companii aflate sub administrarea Consiliilor Județene și a primăriilor, pe lângă cele 230 de companii centrale. Gheorghiu a comparat această situație cu alte țări europene, menționând că Polonia gestionează între 300 și 400 de companii de stat.
„Toată lumea și-a făcut curățenie în această zonă, pentru că odată ce o companie are pierderi, aceasta înseamnă deficit bugetar. Pe termen lung, plătim cu toții aceste pierderi. Trebuie să analizăm și să decidem ce merită să păstrăm, ce este strategic și absolut necesar”, a mai adăugat vicepremierul.
Un viitor mai eficient pentru companiile de stat
Guvernul României se află într-un moment crucial, cu scopul de a restructura companiile de stat pentru a asigura o gestionare mai eficientă și sustenabilă a resurselor. Această inițiativă are potențialul de a transforma economia națională și de a reduce povara fiscală asupra cetățenilor.
Redacția