Creșterea alarmantă a cheltuielilor din sistemul de sănătate românesc
Premierul Ilie Bolojan a declarat, în cadrul unei conferințe de presă, că România se confruntă cu o creștere îngrijorătoare a cheltuielilor în sectorul sanitar, în condițiile în care fondurile necesare nu mai pot fi acoperite în totalitate. Eficiența sistemului de sănătate rămâne, de asemenea, la un nivel scăzut.
Cheltuieli comparabile cu cele din perioada pandemiei
Bolojan a menționat că, în cadrul discuțiilor recente cu directorul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, s-a stabilit că este nevoie de un minimum de 14 miliarde de lei pentru a încheia anul, având în vedere că din luna martie nu s-au mai efectuat plăți complete către furnizori. El a subliniat că nu se referă la fondurile europene sau la bugetele de investiții, ci la sumele ce intră în sistemul de sănătate prin intermediul casei de sănătate.
„Acum zece ani, în perioada 2014-2015, ponderea cheltuielilor din veniturile statului român era de 11%. Acum a crescut la 16%. De exemplu, în 2021 s-au cheltuit 49 de miliarde, în 2022 – 59 de miliarde, iar pentru 2024 estimăm 73 de miliarde. În vara aceasta, ne așteptăm ca în 2025 să ajungem la 77 de miliarde”, a declarat premierul.
Discrepanțe și risipă în sistemul sanitar
Bolojan a menționat că cheltuielile actuale se apropie de cele înregistrate în timpul pandemiei, când ponderea a crescut brusc de la 14% la 16%, comparativ cu media constantă de 11% din anii anteriori. „Se observă că, în ultimii ani, cheltuielile din sănătate au crescut semnificativ mai repede decât veniturile”, a subliniat premierul.
El a explicat că, din cauza lipsei unei corelări între numărul de cazuri rezolvate și cheltuielile salariale, risipa rămâne o problemă persistentă în sistemul medical. „Cheltuielile sunt în continuă expansiune. Nu există o legătură între numărul de cazuri tratate și cheltuielile de personal”, a afirmat Bolojan. De asemenea, el a menționat că în spitale, șefii de secție sunt numiți de facultățile de medicină, nu de către managerii unităților, ceea ce influențează prioritatea acestora.
Sporuri salariale necontrolate și cheltuieli excesive
Premierul a abordat și problema sporurilor salariale, subliniind că spitalele evadează plafonarea acestora. În multe cazuri, primăriile contribuie la bugetele spitalelor, ceea ce le permite să ofere salarii mai mari decât cele legale. „Dacă primim bani fără restricții, nimeni nu intervine. A fost o perioadă de abundență, dar aceasta s-a încheiat”, a spus premierul.
Conform afirmațiilor sale, în unele spitale, cheltuielile de personal depășesc 90% din bugetul total. „Mai putem face ceva pentru spitalizarea pacienților?” a întrebat el retoric, adăugând că există cazuri de decontări fictive sau exagerate în sistemul medical.
Reforma sistemului de sănătate: Cheltuieli cu medicamentele în creștere
Ilie Bolojan a subliniat recent că cheltuielile cu medicamentele au fost gestionate ineficient, ajungând să fie scăpate de sub control. El a evidențiat faptul că numărul medicamentelor inovative este semnificativ, iar costurile acestora sunt ridicate. Potrivit lui, România se numără printre puținele țări în care proporția medicamentelor inovative este mult mai mare decât cea a medicamentelor generice, care sunt capabile să trateze 90% dintre afecțiuni în mod similar.
Bolojan a afirmat că este esențial să se inverseze această tendință. „Ministerul Sănătății, împreună cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, trebuie să intervină pentru a corecta situația. Cu un buget mai redus, putem rezolva 99% dintre problemele legate de tratamentul pacienților”, a declarat el. Deși recunoaște că există medicamente speciale care nu pot fi înlocuite, Bolojan a subliniat că aceste cazuri nu ar trebui să devină norma.
Prim-ministrul a atras atenția asupra unui aspect critic, menționând că interacțiunea dintre sectorul public și cel privat a dus, în ultimii ani, la o socializare a cheltuielilor și la o privatizare a câștigurilor în diverse domenii. Această situație necesită o abordare urgentă pentru a asigura o gestionare mai eficientă a resurselor în sistemul de sănătate.
